sâmbătă, 17 decembrie 2011

Pentru sănătate

Pentru sănătate

Este important să luăm partea bună din toate.
Un om informat valoreaza cat doi!
Un om informat este protejat!


Virtutile uimitoare ale verzei

Cultivata in antichitate, in mod deosebit de greci, romani si chinezi, varza este cunoscuta, iubita si apreciata pe toate continentele, ea cultivandu-se in toate locurile din lume. Inafara de gustul ei deosebit ca produs gastronomic, se cunosc insa si uimitoarele ei virtuti terapeutice. Pentru a putea sa folositi acest minunat aliment pe post de adjuvant in diferite suferinte, nu vom insista pe componentele ei sau pe substantele continute, ci vom face o trecere in revista a calitatilor ei ca adjuvant in prevenirea si combaterea unor boli sau ca remediu natural pentru altele.

Cum folosim varza

Daca veti crede ca mancand multe sarmale va veti vindeca de ceva, inseamna ca va inselati singuri. In primul rand trebuie sa stim ca varza cruda este cea care-si pastreaza toate principiile naturale, focul distrugand multe dintre acestea. Deci:
Sucul de varza cruda, obtinut din frunze proaspete de varza alba se foloseste in tratarea bronsitelor, laringitelor, anemiilor, surditatii, cirozei, diabetului zaharat, litiazelor biliare, afectiunile pectorale, astm.
Decoctul de varza alba se foloseste in combaterea constipatiei si diareei.
Cataplasmele cu foi proaspete de varza alba ajuta la tratarea reumatismului, a nevralgiilor si gutei, flegmoanelor, panaritiului, degeraturilor, varicelor, Zona Zoster si altele.
Cataplasmele cu foi de varza fierte in vin, se folosesc in cazul reumatismului, furunculelor, abceselor si degeraturilor.
Alifia cu varza se foloseste in tratarea artritei, celulitei, hemoroizilor, psoriazisului, ulceratiilor si varicelor.


Cum sa invingeti ulcerul

Intrebuintarea sucului de proaspat de varza, ca mijloc terapeutic, a cunoscut cel mai mare succes in tratarea ulcerului, recunoscut si recomandat de specialisti. Beti un litru de suc de varza alba cruda, timp de trei saptamani, intre mese, pentru a obtine cele mai bune rezultate. Chiar daca nu este, probabil, cel mai placut lucru de baut, sigur este ceea ce trebuie. Sucul proaspat de varza era folosit ca tratament casnic cu mult inainte ca un studiu american din anul 1950 sa-i demonstreze eficacitatea, datorata ingredientul activ din varza, glutamina, aminoacidul care hraneste celulele tubului digestiv. Pentru tratarea gastritelor hiperacide, in litiaza urinara, diabet si artrita, este de asemenea eficace; pentru acestea, varza alba se poate consuma ca atare, cam 300-400 grame pe zi, in salate din varza cruda, dar si pentru acestea se poate face cura de suc proaspat, intre mese. Este un remediu natural, care scuteste bolnavul de otravirea organismului cu medicamente chimice si da rezultate uimitoare. Sigur, datorita faptului ca fiecare organism este un mecanism unic, trebuie sa consultati medicul inainte de a incepe o astfel de cura.


Alifia cu varza - reteta

Folosita in mai multe tari de peste o suta de ani, aceasta alifie are avantajul ca nu se degradeaza timp de 2-3 luni, chiar tinuta la temperatura camerei. Se foloseste in artrita, artroza, amigdalita, celulita, degeraturi, dureri reumatice, eczeme uscate, guta, hemoroizi externi, hepatita, psoriazis, sciatica, tendinita, tulburari circulatorii, tumori, ulceratii, varice si Zona Zoster. Poate fi folosita si ca crema de fata, de noapte. Se ung zonele respective, se leaga cu o bucata de panza si se tine cam 2-3 ore zilnic.

Ingrediente:
40-60 ml zeama de varza cruda, echivalentul a 3 linguri;
5 gr ceara de albine;
20 gr untura alba de porc sau lanolina;
50 ml ulei din germeni de porumb; 10-15 ml sau o lingura de alcool rafinat de 38- 40 grade;
O jumatate lingurita miere de albine.

Mod de preparare:
Intr-un vas emailat se incalzesc untura sau lanolina si ceara de albine, se lasa sa se topeasca, se amesteca, se pune uleiul de germeni de porumb si se incalzeste la 60 de grade. Separat, se incalzeste sucul proaspat de varza, mierea de albine si apoi alcoolul rafinat. Se amesteca foarte bine. Luati totul de pe foc si turnati incet, amestecand incet, peste primul amestec, pe cel de al doilea. Cand se raceste se pune in borcanele mici de sticla sau ceramica.


Varza ca adjuvant

Acest minunat aliment, este si un excelent adjuvant in boli considerate “grele” si vom vedea care sunt acestea:
- Adjuvant contra cancerului uterin; se recomanda o cura de 3-4 luni, cand se beau 600ml-800 ml de suc proaspat de varza;
- Adjuvant contra cancerului la san; se recomanda cure de cate o luna, cand se bea cate un pahar de suc proaspat de varza, dimineata si seara;
- Adjuvant in cancerul pulmonar, unde salata de varza si sucul, fac minuni;
- Adjuvant in scaderea valorilor ridicate ale colesterolului, ateroscleroza, se recomanda ca macar trei zile pe saptamana sa se consume salata de varza cruda, cam 300 gr zilnic;
- Adjuvant in reducerea obezitatii; ajuta, pe termen lung, prin consumarea zilnica a 300 gr salata de varza cruda. Este locul sa spunem ca supa de varza recomandata in cura de slabire, mai mult slabeste rezistenta organismului, decat obezitatea in sine, singurul ajutor poate fi primit de la varza cruda.


Varza ca principiu preventiv

Ar trebui sa stim ca varza are puterea de a preveni multe afectiuni si de a ne scuti de multa suferinta; trebuie doar sa o consumam cu regularitate. S-a constatat ca popoarele care consuma varza zilnic, sunt mai putin expuse la aceste suferinte si dezvolta mult mai rar afectiuni canceroase sau altele, tot atat de crunte. Simplul consum zilnic de salata de varza proaspata sau murata, care au proprietati anticanceroase si antitumorale, poate ajuta organismul in numeroase boli.. Astfel, sunt: bolile hepatice in general si hepatita in special; bolile canceroase: cancerul de prostata, cancerul vezicii urinare, cancerul mamar, cancerul de colon sau rect, cancerul pulmonar, dar se foloseste si in profilaxia cataractei. In toate cele de mai sus, varza poate preveni aparitia si in toate este nevoie doar de consumul zilnic al unei salate de varza proaspata sau murata.


Varza ca principiu tonic

Consumul zilnic de varza cruda, sub forma unei salate de 300-400 grame, este un excelent tonic pentru sistemul muscular si sistemul nervos. Bogata in vitamine si minerale, varza actioneaza ca tonic in surmenajul fizic si intelectual, ca si in depresiile psihice. Varza actioneaza si pentru intarzierea menopauzei si reducerea aparitiei simptomelor neplacute cauzate de aceasta, ca osteoporoza. Toate cercetarile recomanda varza ca pe un excelent intaritor al sistemului imunitar, bun in infectiile pulmonare, in polipi intestinali, constipatie; varza reduce febra si are actiuni minunate asupra starii generale a organismului uman, cu conditia de a fi consumata in mod regulat si sub forma cruda, proaspata.


Indicatii si contraindicatii

Se recomanda prudenta in folosirea verzei la persoanele cu colita de fermentatie, ca si la persoanele cu hipo si hipertiroidie. Totusi, se poate incepe cu cantitati mici, urmarind reactiile organismului cu atentie, pentru a nu ne priva de principiile sanatoase ale verzei. Salata de varza murata se condimenteaza cu chimen, care o face mai usor de digerat.

O alta minune a naturii
Patrunjelul - de la frunza la radacina



Petroselinum crispum este denumirea stiintifica a patrunjelului, cunoscut ca planta erbacee legumicola si folosit in alimentatie si nu numai. Patrunjelul se gasea inca din vechime in zonele de Sud-Est ale Europei, iar prin anul 820 s-a extins si in Germania din ordinul lui Carol cel Mare ; dar el era cunoscut inca din scrierile lui Plinius si Dioscoride. Astazi, toata lumea il foloseste in alimentatie, la supe, ciorbe, mancaruri si salate, dar nu toti stiu ca el are si proprietati curative, datorita continutului sau bogat in substante active.

Continut si proprietati

Patrunjelul contine uleiurile esentiale apiol, myristicin si limonen, dar si cumarine si flavonoizi. De asemenea, este bogat in vitamina C si provimanina A si C, fier, mangan, calciu si potasiu ; este de 4 ori mai bogat in vitamina C decat portocala. Folosit in mod traditional ca diuretic si antiinflamator, patrunjelul este si un antioxidant puternic. Contribuind la eliminarea acidului uric, este util in tratarea reumatismului si a gutei. Radacina de patrunjel are actiune diuretica, fiind folosit in tratarea litiazelor ; samanta de patrunjel distruge calculii renali si elimina durerea pricinuita de acestia ; frunzele de patrunjel regleaza ciclul lunar la femei. Uleiul continut in patrunjel conduce la cresterea cantitatii de urina, stimuleaza transpiratia si scade febra. Se recomanda in stare cruda, in bolile de nervi, in afectiuni hepatice, renale si in eczeme. Este folositor in bolile de inima si de stomac. Ceaiul din radacina de patrunjel, din frunze uscate sau seminte se recomanda in tulburari menstruale si digestive, in stari febrile, hidropizie, afectiuni ale vezicii urinare si calculi renali. Sucul proaspat de patrunjel ajuta in tratamentul semnelor de pe piele, intepaturilor de insecte si pistruilor.


Mod de folosire

In afara de folosirea patrunjelului in scopuri culinare, el poate fi util in diverse cure, ca adjuvant sau in tratamente diverse, sub forma de :
Infuzie (ceai) : se pun 4 lingurite cu radacina de patrunjel rasa la 250 ml apa clocotita, se lasa un minut ; se beau 2-3 cani de ceai zilnic.
Extract de seminte : o lingurita de seminte de patrunjel zdrobite, se pune in doua pahare cu apa rece, se lasa 6-8 ore, apoi se incalzeste usor, se strecoara, apoi se bea extractul astfel obtinut.
Vin pentru inima : 10 tulpini proaspete de patrunjel se pun intr-un litru de vin alb natural si se adauga 1 lingurita de otet de vin sau de mere. Se lasa sa fiarba la foc mic timp de 10 minute ; se adauga 300 g miere de albine si se mai lasa 5 minute ; se filtreaza fierbinte si se pune in sticle mici.


Remedii simple

Pentru echimoze ( vanatai ) : luati o mana de frunze proaspete de patrunjel, zdrobiti-le si aplicati-le pe echimoza ; acoperiti cu un bandaj elastic. Patrunjelul reduce inflamatia, micsoreaza durerea si accelereaza disparitia echimozei.
Pentru halena ( respiratie urat mirositoare ) : mestecati un fir de patrunjel ; bogat in clorofila, este un deodorant cu buna reputatie, care are si proprietati antibacteriene. Sau puteti bea ceaiul preparat dintr-o lingurita de patrunjel verde pus intr-o cana cu apa fiarta si lasata in repaus cinci minute. Strecurati si lasati la racit.


Precautii

Dozele mari de seminte de patrunjel pot fi toxice. Nici cantitatile mari de patrunjel verde ( cateva legaturi pe zi ! ) nu sunt recomandate ; daca aveti o boala renala, poate creste fluxul urinar. Nu se utilizeaza in scop terapeutic in timpul sarcinii, deoarece contine apiol care stimuleaza contractiile uterine, si nici in timpul alaptatului, caci diminueaza secretia lactata.




Loboda, stevie, macris, laptuci



Continuam „seria verde” inceputa cu urzica si spanacul, prin care incercam sa punem in atentia dvs., inca odata, beneficiile unei alimentatii rationale si foarte sanatoase, mai ales acum, in primavara asta plina de... criza. Cei mai cinici dintre noi vor spune „sa iasa romanul la... pascut” ; cei mai intelepti dintre noi vor intreba „si ce este rau in asta”. Intr-adevar, ce este rau in a te hrani conform cu anotimpul si timpul de criza, nemaivorbind despre faptul ca medicii ne atrag mereu atentia cat de anemiat si intoxicat iese organismul nostru din iarna si cata nevoie avem sa facem detoxifierea si fortificarea sa, acum, cand natura ne pune la indemana tot ce ne trebuie. Deci : criza, banii, postul, anotimpul, medicul ; toate ne indeamna sa apelam la gradina lui Dumnezeu - plantele.


Ca Voda, prin loboda...

Asa ar trebui sa mergem noi la piete, unde, slava Domnului, se gasesc acum legaturi cu loboda verde sau rosie, numai bune pentru detoxifierea noastra. Aceasta planta anuala se recolteaza in aprilie si mai ; uneori, cand primavara este mai rece, ea poate fi recoltata inca si in iunie. Este o planta ale carei frunze au un gust delicat si agreabil, asemanator spanacului, se inmulteste prin semintele de august si se poate semana primavara si toamna. Denumirea sa in engleza, „orache”, iar in franceza „arroche”, vine din latinescul „aurum”, adica aur ; semintele de loboda, amestecate cu vin erau banuite a vindeca galbinarea. Frunzele tinere pot fi conservate pentru iarna in saramura, iar acum se pot pastra si presate, in pungi, la congelator. Fara multe calorii, dar cu vitamine si saruri minerale, loboda poate fi utilizata in alimentatia de primavara, pentru detoxifierea organismului. Este mult folosita in gastronomie, sub forma de sarmale cu orez in frunze de loboda, ca mancare de post, ciulamale, dar mai ales pentru delicioasele ciorbe si borsuri de loboda. Nutritonistii ne indeamna sa folosim in alimentatia de primavara salatele din frunze de loboda proaspata cu macris.


„Rude” bune : stevie, dragavei, macris

De la stevie se folosesc frunzele, semintele si radacinile. Este o planta usor de digerat, bogata in vitamine si saruri minerale ca potasiu, calciu, magneziu, fier. Stevia este folosita in afectiuni dermatologice, hepatice si hematologice, dar este buna si in diabet, tuberculoza, ulcer, tuse s.a. Se utilizeaza contra anemiei, sub forma de decoct ; ceaiul de seminte de stevie cu coaja de porumbar este bun contra varsaturilor.
La pecingine, se foloseste radacina de stevie pisata cu usturoi ; bubele dulci se pot unge cu sucul plantei intregi, radacina si frunze, pisata sau sub forma de pulbere de rizom. Stevia oltenilor, denumita dragavei este un alt soi de stevie, bogat in fier si folosit, pe vremuri, de babe in anemia tuberculoasa. Macrisul este bun si el in cure de detoxifiere si in unele afectiuni ale ficatului ; se foloseste radacina de macris macinata, consumata ca atare sau sub forma de decoct. Este indicata in unele boli de piele si chiar al tumorilor maligne sau benigne, in cure de cateva luni, cu avizul medicului. Este contraindicat in boli digestive, reumatism si afectiuni renale. In gastronomie, stevia, dragaveiul si macrisul se prepara in diferite si gustoase feluri : sufleuri de stevie cu branza, sarmale cu urda in foi de stevie, cu orez, ciorbe de dragavei si salate din frunze proaspete de macris in amestec.


Laptuca



Este o planta bogata in vitaminele A, B, C, D si minerale : fier, potasiu, magneziu, zinc, cupru, iod, fluor ( care favorizeaza cresterea osoasa ), clorofila. Lactucarium-ul continut este eficient in insomnii, spasme viscerale, tuse, tahicardie, hiperexcitabilitate nervoasa sau sexuala. In Antichitate era folosita in incontinenta urinara. Saraca in hidrocarburi, laptuca este buna pentru diabetici si dezintoxica organismul ; mai este buna in unele boli hepatice, ca hepatomegalia ( ficatul marit ) ; se fierbe o laptuca intr-un litru de apa fiarta 45 de minute, din care se beau 3-4 cani, dupa masa. Pentru uz extern se foloseste in insolatii prin tamponare, in panaritiu prin cataplasme sau comprese ( 1 lingurita de seminte de laptuca la 1 litru de apa fiarta 10 minute ), in oftalmie, ori sub forma de lotiuni, in cosmetica. In gastronomie, salata de laptuca sau in amestec, este o bunatate.




Spanacul - nutritiv si tonifiant



Spanacul a ajuns in Europa fiind adus de mauri in secolul al IX-lea, iar in anul 1533 il gasim la fiecare masa a Catrinei de Medici, care, ajunsa regina a Frantei, cere bucatarilor ei sa-i gateasca mult indragitul spanac. Cu toate astea, popularitatea spanacului nu avea cote prea inalte, pana dupa cel de al Doilea Razboi Mondial cand, datorita indragitelor desene animate cu puternicul Popeye marinarul, intra in atentia copiilor si a parintilor. Este, probabil, cunoscut faptul ca in secolul al XIX-lea, dr. E. von Wolf a calculat continutul de fier al spanacului si a pus o virgula in mod gresit, estimand acest continut ca fiind cam de 10 ori mai mare decat in realitate. Acest fapt nu a dus la o mai mare popularitate, nici in gastronomie, nici in medicina ; abia Popeye aducandu-i faima recunoscuta. Si totusi, spanacul este o leguma extrem de folositoate prin calitatile si proprietatile sale, care i-au adus renumele si recunoasterea peste tot in lume.


Ce trebuie sa stim despre spanac...

Astazi se stie despre spanac ca, la 100gr., el contine vitaminele A ( 3,2 ), B1 ( 0,11 ), B2 ( 0,2 ) si vitamina C ( 730 ), iar pe langa acestea si vitaminele B6, PP, E si acidul folic. Mai contine vitamina K necesara rezistentei oaselor, dar si amidon, potasiu, fosfor, magneziu, sodiu, zinc, mangan si fluor. Printre proprietatile sale se numara cele de intaritor al sistemului imunitar, este nutritiv si fortifiant, remineralizant si combate lipsa de vitamina C ( scorbutul ). Dar nu numai atat, el curata si regenereaza tubul digestiv, tonifica miocardul si stimuleaza activitatea inimii, stimuleaza secretiile gastrice, pancreatice si biliare, dar si cresterea. Spanacul poate provoca eliminarea viermilor intestinali si previne infectiile gingiilor. Pentru acestea el este recomandat in curatirea si fortifierea organismului in convalescenta, combate anemiile, astenia fizica si nervoasa, afectiunile cardiace, hipertensiunea arteriala, afectiunile renale si insuficienta renala, cistita, guta, diabetul, obezitatea si bolile prostatei. Spanacul poate fi folosit extern, sub forma de cataplasme in acnee, abcese, psoriazis, arsuri si plagi.


Cum il folosim si cand - nu

Spanacul poate fi folosit sub forma de cruditati, salate, mai ales de catre copii si batrani ; sub forma de suc proaspat, cam 1/2 l. de suc, in depresiile fizice si nervoase, dar si in constipatii. Sub forma de infuzii, dintr-o lingurita de frunze zdrobite la 1 pahar cu apa clocotita lasat 15 minute, cate 2 pahare pe zi, sunt eficiente in bolile de rinichi sau de vezica. Fiind bogat in acid folic, este recomandat tuturor doamnelor care isi doresc un copil, dar si celor insarcinate. Spanacul poate fi folosit si sub forma de cataplasme, care se obtin prin fierberea sau oparirea in ulei de masline sau de soia.
Exista si contraindicatii, care sunt putine, dar de care trebuie sa tinem seama ; acestea sunt : hiperuremia, litiaza urica, inflamatiile gastrice, unele boli hepatice, artrite sau reumatism.


La inceputul primaverii...

...cand organismul este slabit si cu mari carente de vitamine si minerale, spanacul este cel mai potrivit aliment. Sa ne amintim ca acum este marele post al Pastelui, ocazie excelenta pentru purificarea organismului si fortificarea lui cu cele pe care ni le ofera spanacul. Amintiti-va si ca spanacul este sarac in calorii si este excelent pentru cura de slabire, dar si ca frunzele proaspete de spanac sunt cel mai bun anticancerigen. Despre cat de gustos este el gatit in felurite feluri, cu ochiuri, cu orez, cu friganele sau in placinta, ce sa mai spunem ?
Este o bunatate...

Urzica si miraculoasele ei proprietati



In 1924, Rudolf Steiner a tinut un „Curs de agricultura” in fata unui auditoriu format din fermieri, gradinari si proprietari de terenuri agricole, curs care a marcat intemeierea metodei de agricultura biodinamica.
In cursul expunerii sale, Rudolf Steiner a denumit urzica, drept „cea mai mare binefacatoare din regnul vegetal”. Dar el a mers mai departe si, in cazul anemiei hipocrome, fie la adolescenta, fie in urma pierderii de sange sau a unei stari de epuizare, Rudolf Steiner a preconizat un remediu de baza care este facut din urzica in floare si fructe de fraga.


Tare ca... fierul !..

Frunza de urzica abunda in clorofila intr-atat, incat din frunzele sale uscate se obtine cel mai usor clorofila in scopuri comerciale. Pentru sintetizarea marelui colorant verde asimilator al plantelor, este necesar fierul, iar urzica este o planta de prim rang a fierului. Deja, Galen cunostea efectele urzicii asupra procesului sanguin, proprietatea homeostatica in cazul hemoragiilor, a sangerarilor nazale, a hemoptiziilor si actiunea sa asupra ciclului menstrual ; apoi, efectele sale diuretice si actiunea de remediere a flatulentei ( vanturilor ) abdominale. Bock si Matthiolus, parintii stiintei „ierburilor de leac”, stiau ca, pe de o parte, urzica favorizeaza ciclul menstrual, iar pe de alta parte, ea atenueaza sangerarile excesive. Farmacologul modern Hugo Schulz vede in ea „un stiptic, un diuretic si un galactogog” ; actiunea sa este favorabila secretiilor gastrice si celor pancreatice, are efecte echilibratoare asupra continutului de zahar al sangelui. Sunt doar cateva dintre actiunile favorabile asupra organismului uman, pe care urzica le exercita asupra acestuia.


La cules...

Continutul cel mai ridicat in fier, urzica il are primavara si toamna ; acest continut este minim in timpul verii, caci primavara si toamna reprezinta situatia de echilibru, ritmica, mercuriana, dintre polul sulfuric al verii si polul salin al iernii. Recolatarea urzicii se va face astfel, primavara si toamna. Primavara se recolteaza plantele tinere, de la care se folosesc radacinile, tulpinile, frunzele si florile ; uscarea acestora se face la umbra. Toamna se recolteaza mai ales radacinile si semintele, iar uscarea se face la soare. Urzica poate fi folosita proaspata sau uscata, bine spalata in prealabil.


Infuzie, decoct, tinctura, sirop...



Urzica se utilizeaza sub diverse forme, despre care vom vorbi mai jos.
Infuzia se obtine prin oparirea urzicilor tinere, tocate, cu apa clocotita care este lasata sa „traga”, acoperita, cca. 15 minute. Se foloseste 1 ( o ) lingura urzici proaspete sau 1 ( o ) lingurita urzici uscate la cca. 1/4 litru apa.
Decoctul se obtine din radacini, tulpini si flori, cca. 250 gr. Urzici care se fierb in 5 litri de apa, timp de 30 de minute.
Tinctura se obtine din radacina de urzica, bine spalata cu o perie, taiata marunt ; se umple o sticla sau un borcan cu radacinile astfel preparate, se toarna alcool de 38-40 grade si se lasa la loc calduros, timp de 14 zile.
Siropul se obtine din planta tocata, pusa la borcan amestecata cu miere ; se lasa la macerat 30 de zile, apoi se filtreaza.


La ce foloseste

Urzica este cea mai buna planta de leac depurativa si hematopoietica. Are proprietati hemostatice, favorizand oprirea sangerarilor, stimuleaza sinteza globulelor rosii, fiind benefica in cloroze, anemii si boli de sange, dar are si influente pozitive asupra pancreasului, scazand nivelul glicemiei. Are efect usor laxativ, fiind recomandata in cura de primavara. Cura cu ceai de urzici este benefica in afectiunile hepatice, biliare, splenice, in crampe si ulcere stomacale, secretii ale aparatului respirator, ulcere intestinale si boli de piept. Urzica are proprietatea de a extrage puternic apa din tesuturi, fiind buna in hidropizii, dar si in alergii. Pentru sciatica, arterita si dureri puternice sunt recomandate bai si spalaturi cu infuzie de urzici. O alta procedura, care se poate aplica in sciatica, lumbago, nevrite ale bratelor si picioarelor, este frecarea usoara a locurilor dureroase cu urzici proaspete ; leacul este bun si contra reumatismului. In litiaza renala si biliara, diabet, guta, retentie de lichide, bronsita, metroragii, hemoragii, dismenoree, diaree, hemoroizi si altele, poate fi folosita cu succes infuzia de urzica. Pentru enurezis si incontinenta urinara se folosesc semintele de urzica macinate, 2-3 gr. cu o lingurita de miere, seara. Urzica se poate folosi si pentru spalat pe cap, bai de sezut si de picioare, caz in care se foloseste decoctul.


Remediu pentru... criza

Lista afectiunilor tratate cu urzici, sub o forma sau alta, este foarte lunga. Mai trebuie sa spunem ca lipsa fierului in organism este tratata de medicina traditionala prin pastile, pilule si altele, tratate chimic. De ce sa nu fim sanatosi pe cale naturala ? Urzica poate fi un „ remediu ” bun si pentru criza care, iata, a ajuns si la noi. Vom manca mai putina carne ( nu-i mare paguba ! ), dar poate ne da Dumnezeu gandul cel bun sa profitam de primavara care vine si sa facem o cura de urzici ; gatite cu usturoi, ceaiuri, siropuri si altele. Gospodinele stiu...

------------------------------///////////////////////////////////////---------------------------
Va vine sa credeti asa ceva ??


Mancati pe rupte : Varza alba si rosie
 
VARZA ALBA folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamente.* Hepatita, bolile de ficat in general o substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant  al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub
actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.
       
* Boala canceroasa - in ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu
        mai putin de 94 de studii care au
        aratat ca varza c onsumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte
        antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de
        varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere
        folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza
        actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a
        numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara,
        induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si
        de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care
        consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata,
        punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer,
        despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:
       
* Cancerul vezicii urinare - sunt diagnosticate la nivel mondial, in
        medie, cate 336.000 de noi cazuri
        in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei.
        Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au
        studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in
        paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de
        varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta
        acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana
        varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau
        broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.
       
* Cancerul de prostata - o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000
        de persoane de sex masculin arata ca  persoanele care consuma, la
        macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari
        sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care
        consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si
        legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la
        prostata scade cu 44%.

        * Cancerul la san - nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol
        toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de
        varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite,
        Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau
        varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate
        fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a
        imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de
        12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de
        pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din
        adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer
        mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in
        celelalte zone ale lumii.

         * Cancerul de colon si de rect - intr-un studiu-gigant facut in
        Olanda, au fost colectate datele
        privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu
        obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada
        de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu,
        publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale
        crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta
        localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie
        legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si
        broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai
        redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila
        afectiune.

        * Cataracta - salata de varza cu ulei de masline este o excelenta
        sursa de vitamina C si de vitamina A.
        Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele,
        stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru
        profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori
        pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub
        forma de salata.

   
 Tratamente interne
        * Obezitate - in Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de
        slabire pe baza de varza fac adevarate
        furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu
        care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care... nu v-o
        recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si,
        eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura
        ineficienta pe termen lung. In schimb, consumul zilnic, macar la pranz
        si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate
        face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este
        foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitamine
        si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp
        de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte
        avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata
        organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult,
        consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea
        obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii
        greutatii corporale.

        * Adjuvant contra cancerului uterin - un miniexperiment la care au
        participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus
        consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C
        (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de
        administrare analizele au
        aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment
        celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie
        completa. Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de
        control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat
        remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de
        3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din
        care se beau 600-800 de ml pe zi.
       
* Adjuvant contra cancerului la san - mai multe studii de medicina
        experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti
        in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj
        de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda
        consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa.
        Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate
        un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.
       
* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza - cercetatorii de
        la Universitatea de Medicina din
        Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza
        impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma
        periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De
        asemenea, varza impiedica formarea20placilor de aterom si sclerozarea
        peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de
        salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe
        saptamana.
* Constipatia - cel mai simplu tratament este consumul de varza
        murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc
        asa-numitele "bacterii prietenoase", care combat constipatia prin
        reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre
        alimentare, de unde si efectul ei de
        "matura" a colonului, din care extrage prin absorbtie toate
        reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

        * Surmenaj fizic si intelectual - consumul de varza cruda sub forma de
        salata este un tratament tonic
        extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos.
        Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte
        stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care
        intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect
        adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in
        care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de
        grame) de salata de varza. Acest tratament este fo arte bun adjuvant
        si contra depresiei psihice..

        * Menopauza - studii preliminare arata ca un consum saptamanal de
        varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani)
        imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza
        raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este
        instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput
        ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si
        combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza,
        prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

        * Infectii respiratorii - varza este mai bogata in vitamina C decat
        portocalele, are putine calorii si
        multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu,
        calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca
        remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub
        forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii
        respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii.
        Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza
        murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru
        contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

       
 Tratamente externe

        * Arsuri de gravitate mica si medie - se fac spalaturi si se pun
        comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza.
        Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica,
        previne formarea cicatricelor cheloide.

        * Rani care se vindeca greu - se pun zilnic comprese cu suc de varza,
        care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce
        la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin
        cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale
        cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este
        mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa
        vindecare sunt mult mai putin vizibile.

        * Eczeme infectioase, infectii fungice
        - frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se
        pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se
        fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4
        ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar
        45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare. Compusii pe baza de
        sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra
        bacteriilor si a ciupercilor parazite.

        * Cancer de piele - se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona
        afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata
        anterior, la tratamentul eczemelor.
        Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au
        beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar
        care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de
        tratament dau gr

        * Entorsa, luxatii - se pun pe zona afectata frunze de varza bine
        zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia
        se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea
        accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de
        gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de
        refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe
        cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult
        mai mici.

        * Dureri reumatice - pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual,
        seara, frunze de varza bine zdrobite.
        Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc
        proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de
        pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect
        antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele
        degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.

        FRUMUSETE
             * Ten incarcat - se sterge vreme de cinci minute, in fiecare
        dimineata si in fiecare seara, pielea de pe
        obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in
        suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de
        curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de
        stralucire tenului astfel tratat.
        * Piele imbatranita - bogata in vitamina A si in vitamine din
        complexul B, continand substante care
        imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare
        profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor
        de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc
        foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care
        se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute.
        In final se aplica o crema hidratanta.
        VARZA ROSIE

      -  Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a
        acesteia. Dincolo de infatisare, intre
        varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu
        ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza
        alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.
        -  Ei bine, varza rosie contine de pana la... 6-8 ori mai multa vitamina C
        decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta
        vitamina.
       - Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol
        foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de
        preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu
        cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari
        terapeutice extrem de importante:
                 * Alzheimer - antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate
        de varza, fac adevarate miracole
        in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor20din sistemul
        nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de
        grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza,
        dupa care tratamentul se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe
        lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili
        functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire
        si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul
        verzei rosii este cert.
                 *Febra - se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de
        varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi.
        Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si
        sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate,
        catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul
        "beneficiar" al acceselor de febra.
        * Alergia - este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda
        (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame
        zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de
        pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de
        antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului
        imunitar la interactiunea cu factorii externi.
Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii..
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează..
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.Rinichi8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii "se luptă" să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.Oase18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.Intestine/stomac23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul. Ameliorează indigestia..
28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene..
29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.Ficat30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei..
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.Creier40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea "de lucru" a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.Ochi52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.Inimă66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă..
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii. 
----------------------------------------------//////////////////////////////////////////-------------------------------
VarzaFolositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamenteLa * Hepatita, bolile de ficat in general    O substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza  puternic producerea unor enzime care joaca rolulde detoxifiant al ficatului.      De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distrugere celularala nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici.      Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.La * Boala  canceroasa -      In ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai  putin de 94 de studii care au aratat ca varza c onsumata cruda, murata sau gatita  rapid  are efecte antitumorale si anticancerigene.     Substantele active din frunzele de varza  stimuleaza  apoptoza celulelor maligne (apoptoza=un program de autodistrugere  folosit  de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite  regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, stimuleaza  cresterea productiei  enzimelor responsabile de inactivarea si  de eliminarea celulelor maligne.    Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la  adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:* Cancerul vezicii urinare       In medie, 336.000 de noi cazuri pe an la nivel mondial sunt diagnosticate cu aceasta boala, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei.  Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile  a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli.    La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie, conopida si  broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.* Cancerul la prostata -        O cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca  persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala.     Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, conopida, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.* Cancerul la san    Nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza cruda sau murata  se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile.    In multe regiuni din Polonia de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta in medie, 25- 30 kg de varza pe an, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.* Cancerul de colon si de rect -      Intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer intestinal, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani.   Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer intestinal.  La vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49%mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.* Cataracta -     Salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei.  Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata. Tratamente interne* Obezitate -      In Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care... nu v-o recomandam !. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung.   In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung.  Varza este foarte bogata in fibre (celuloza), are putine calorii, multe vitamine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural in tact sanatos.     Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje:  reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine,  ne ajuta in regimurile disociate.   Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale.* Adjuvant contra cancerului uterin -      Un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C  (prescurtarea de la indol-3-carbinol) . Dupa 12 saptamani de administrare, analizele au  aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment, celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa.   Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.    * Adjuvant contra cancerului la san -     Mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.     * Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza (arterioscleroza) -            Cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi.     De asemenea, varza impiedica formarea placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.    * Constipatia -        Cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi.  In varza murata se gasesc asa-numitele "bacterii prietenoase" , care combat constipatia prin  reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre (celuloza) de unde si efectul ei de "matura" a colonului, din care extrage, prin absorbtie, toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.    * Surmenaj fizic si intelectual -        Consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos.  Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala.   Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este fo arte bun adjuvant  si contra depresiei psihice..    * Menopauza -       Studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.    * Infectii respiratorii -      Varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe  substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii.    Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.Tratamente externe  * Arsuri de gravitate mica si medie -       Se fac spalaturi si se pun  comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios (antiseptic) , ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.     * Rani care se vindeca greu -        Se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.    * Eczeme infectioase, infectii fungice   Frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare.  Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.* Cancer de piele -       Se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata, o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau greu rezultat.     * Entorsa, luxatii -       Se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (vezi mai sus) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, iar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.    * Dureri reumatice -       Pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual si seara, frunze de varza bine zdrobite. Se tin minimum doua ore.  Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.  FRUMUSETE    * Ten incarcat - se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe  obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.  * Piele imbatranita - bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta. VARZA ROSIEEste, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.     Ei bine, varza rosie contine  pana la... 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina.  Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante: * Alzheimer - antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor din sistemul nervos central.   Se consuma salata proaspata, cate 300 de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.   Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.*Febra -      Se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi.   Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume  ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes la temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului  imunitar, care este principalul "beneficiar" al acceselor de febra.      * Alergia -   este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se  poate relua. Bogatia de vitamina C si de  antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei  sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.  

-----------------/////////////////////////////////////////-----------------------------

Vin vremuri... ”NEGRE” pentru sănătatea noastră a tuturor ! Merită însă să... profităm din plin de ele!!
Dragi prieteni,A sosit în sfârşit vara, anotimpul meu preferat; şi, odată cu ea au început să apară fructele şi legumele de culoare... NEAGRĂ (practic ceva intermediar între indigoul spre negru şi vişiniul cel mai închis) !     De ce vreau să vă atrag extrem de serios atenţia asupra acestei minunăţii de culoare, o veritabilă binecuvântare a lui Dumnezeu? Deoarece aceste fructe şi legume de culoare NEAGRĂ conţin... un colorant polifenolic numit RESVERATROL, adică de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant cunoscut !!!     Când am folosit în limbaj medical cuvântul ”anti-oxidant” primul lucru la care trebuie să vă gândiţi este ”anti-cancer” (atât prevenţie, cât şi terapie naturală), anti-îmbătrânire şi status antiinflamator; dar nu numai atât !     Să nu cumva să uitaţi că a doua cauză de deces la nivel European este reprezentată de CANCER ; însă în România, începând cu 1997 principala cauză de deces este reprezentată de cancer şi apoi de bolile cardio-vasculare!     Dar oare această minune a cerului (Resveratrolul) să ştie să facă doar atât? Nici pe departe! Hai să vedem împreună :- Întâi de toate se găseşte în general în fructele de culoare indigo-vişiniu spre negru(dar nu numai): dude NEGRE, cireşe NEGRE, struguri NEGRI, sâmburii de struguriNEGRI (dar şi albi), mure NEGRE, corcoduşe NEGRE, coacăze NEGRE, prunele închise la culoare, AFINE, varza roşie, ceapa roşie, merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRĂ, fasolea NEAGRĂ, dar şi din varza de Bruxelles (care poate fi consumată şi fiartă), fragi, alune. Ultimele 3 sunt varietăţile de legume şi fructe care nu prezintă culoarea NEAGRĂ, dar conţin totuşi Resveratrol într-o cantitate mică!- Resveratrol există într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliţă de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate- Are un efect de distrugere tumorală directă, acţionând împotriva oricărui tip de localizare tumorală, dar mai ales asupra celor hormono-dependente (sânuterovar, testicul, prostată, ficat, stomac) şi a melanomului malign (cea mai periculoasă localizare canceroasă a pielii şi una dintre primele 3 localizări tumorale ca agresivitate)

Yakutsk




ACOLO E GER!
Yakuţsk este polul frigului la nivel mondial. Copiii se joacă afară la -30 ºC, iar maturii abia simt ceva răcoare pe la -40 de grade C.

La minus câteva grade Celsius, o haină mai groasă rezolvă problema.

La -20 grade C, ţi se lipesc nările şi respiratul devine greoi.
La -40 grade C, orice expunere a pielii la aerul îngheţat duce la degerături într-un sfert de oră.

La ora la care scriu acest material, la Yakuţsk , în estul îndepărtat al Rusiei, sunt -47,5 grade C, potrivit
weather.com. Cum reuşesc cei 210.000 de locuitori ai oraşului siberian să supravieţuiască în condiţiile în care temperatura medie în luna ianuarie este de -45 grade C?

Stil de viaţă siberian 

 

Totul este pe dos în inima Siberiei, la Yakuţsk. Dacă n-ar fi stratul gros de zăpadă şi ceaţa deasă provocată de frig şi de poluare, ar părea un oraş obişnuit. Are şcoli, o universitate, muzee, ziare. Există chiar şi o piaţă în aer liber, unde femei înfofolite în blănuri vând peşte ori carne de cal sau de ren proaspete. Adică îngheţate bocnă. Oamenii par să se fi obişnuit cu frigul cumplit. Şcolile se închid doar dacă temperaturile depăşesc -55 grade C, iar grădiniţele, la -50 grade C.



Pe străzi, chiar şi maşinile parcate scot fum

pe ţeava de eşapament - 
asta pentru că proprietarii le lasă pornite toată ziua, 
altfel motorul s-ar răci şi le-ar lua prea mult să-l repornească.
Iar oraşul este un oraş obişnuit doar la suprafaţă. 
Yakuţsk este singurul oraş din lume
construit în întregime pe permafrost,
stratul de pământ care rămâne complet îngheţat pe tot parcursul anului.
Este ca şi cum ai construi pe o mlaştină. 
Când permafrostul se încălzeşte,
capătă consistenţa nisipului.

Absolut toate fundaţiile sunt făcute pe piloni, unii de zeci de metri adâncime.

Cea mai importantă instituţie din Yakuţsk este fără îndoială megacentrala termică a oraşului. În fiecare vară, reparaţiile şi întreţinerea vitalului sistem de încălzire sunt principalele ocupaţii în oraş. Orice avarie în timp de iarnă înseamnă moarte.

Ringul morţii al lui Stalin


Pe o suprafaţă aproape cât Europa,

Yakuţia, trăiesc un milion de oameni.
Experţii consideră că regiunea este totuşi suprapopulată.

Câteva zeci de mii sunt indigeni, urmaşi ai triburilor siberiene. Restul sunt nepoţii prizonierilor politici sau exilaţilor, Siberia a fost odată cea mai mare închisoare din lume. Stalin, mai ales, a trimis aici milioane de oameni. Nu se ştie câţi au supravieţuit.

Pentru „Drumul oaselor”, drumul care duce la de Yakuţsk la Magadan , pe coasta Pacificului cu o lungime de 2.000 km şi practicabil doar vara, se spune că a murit câte un om pentru fiecare metru. În ultimii ani, soarta Siberiei s-a schimbat. Iarăşi, o legendă locală are explicaţia. Lui Dumnezeu când împrăştia comorile în lume, adică aurul, diamantele petrolul sau minereurile, i-a îngheţat mâna când trecea deasupra Siberiei şi a scăpat tot sacul aici.

Cercetările confirmă: 

aici sunt cele mai mari rezerve de metale preţioase şi de combustibili fosili din lume. 
De aceea, Kremlinul investeşte 
peste 700 milioane dolari anual 
în subvenţionarea încălzirii şi a combustibililor siberienilor. Diamantele şi petrolul nu sar singure 
din pământul îngheţat al Siberiei. 
Cineva trebuie să facă munca.

FEMEI ÎN STAŢIE. 

Secretul stă în blănuri, 
explică localnicele cum rezistă la frigul cumplit

-71,2 ºC cea mai scăzută temperatură

înregistrată într-o zonă locuită, 

la Oimiansk (Yakuţia)



EXPERIMENT SINUCIGAŞ



Cât de frig este totuşi la -40 de grade Celsius?


Un ziarist de la „The Independent” a făcut un experiment.

În luna ianuarie a vizitat Yakuţskul pentru a vedea cât de frig este.
Din hotel a vrut să testeze temperatura,
printr-o mică plimbare.
S-a îmbrăcat după cum urmează, de la picioare în sus.
O pereche de şosete din bumbac, plus o pereche de şosete anti-termice, peste care şi-a tras bocancii Gore-Tex. 
Apoi, o pereche de pantaloni mulaţi, speciali împotriva frigului, plus jeanşi.

A continuat cu un tricou antitermic pentru schiori, o bluză fleece şi un pulovăr de caşmir strâmt, peste care a îmbrăcat o haină groasă de iarnă cu glugă, de genul celor despre care producătorii spun că ţin cald şi la Polul Nord. Două perechi de mănuşi, una de lână, una Thinsulated, fular gros şi o căciulă cu urechi. La ieşirea din hotel, recepţionerul l-a sfătuit să-şi dea jos ochelarii.

În câteva minute, fierul ramei s-ar fi răcit atât de tare încât n-ar fi putut să-i mai scoată fără bucăţile de piele dimprejur. Încrezător în „tehnica” îmbrăcată a început plimbarea, la -43 grade C. Mai întâi, i-a amorţit porţiunea foarte mică de faţă neacoperită.

Apoi, frigul a pătruns mănuşile şi s-a întins la celelalte extremităţi. După o vreme, i-au îngheţat picioarele şi nu-şi putea opri dârdâitul. N-a mai rezistat şi s-a întors în cameră, unde a început să-şi simtă degetele abia după o jumătate de oră. Toată plimbarea a durat fix 13 minute.

 

SPAŢIU DESCHIS.

Culmea ironiei, pieţele în aer liber sunt deschise şi iarna. Marfa cea mai cumpărată: peşte congelat    

--



Efectele rugăciunii

Alexis Carrel, autorul studiului despre rugăciune pe care vi-l prezentăm mai jos, a scris în anul 1940, în limba engleză, un articol despre puterea rugăciunii. Acest articol era destinat magazinului american Reader's Digest. El a fost publicat la începutul anului 1941, după ce fusese prescurtat şi adaptat de către unul dintre editori. Apoi articolul a fost tradus în limba franceză, probabil în Elveţia, şi a apărut în „Journal de Geneve“. Mai târziu, publicaţia franceză „La Semaine Religieuse“ l-a inserat şi ea în paginile sale. Abia atunci, autorul a luat cunoştinţă de această traducere. Fiind nemulţumit de calitatea ei, a hotărît să scrie un nou eseu asupra Rugăciunii.
Image 
Alexis Carrel, pe numele său adevărat Marie Joseph Auguste Carrel Billiard, unul dintre cei mai mari savanţi ai Franţei, este cunoscut mai ales ca fiziolog şi chirurg, mare specialist în histologie. S-a născut la Sainte-Foy-lès-Lyon, la 28 iunie 1873 şi a murit la Paris, la 5 noiembrie 1944. Şi-a făcut studiile la Lyon şi a obţinut diploma de medic în 1900. Timp de doi ani, adică pînă în 1902, şi-a aprofundat cunoştinţele de anatomie şi a fost reprezentantul profesorului Testut, autorul unui celebru tratat de anatomie. În 1904, a plecat în America, unde a lucrat la Institutul de Fiziologie din Chicago, sub conducerea lui Stewart. După ce a dobîndit cunoştinţe solide în aceste domenii, ce aveau să fie pentru el esenţiale, a fost chemat la Institutul Rockefeller din New York. Reputaţia de care s-au bucurat lucrările, cercetările şi descoperirile sale a fost atît de mare, încît a primit în 1912 Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină.
 Carrel este celebru pentru un experiment care i-a marcat profund pe contemporanii săi. Este vorba de reuşita sa incredibilă de a menţine timp îndelungat în viaţă inima unei găini, care bătea in vitro, într-un fluid nutritiv (ştim cu toţii că nici o găină nu trăieşte atât, în condiţii normale). Durata totală a experimentului se situează în jurul a... 3 decenii (!), deşi mărturiile contemporanilor nu concordă pe deplin: unii vorbeau de 28, alţii de 37 de ani. Formula lichidului nutritiv a rămas, până astăzi, necunoscută. I se atribuie lui Alexis Carrel fraza: „O celulă bine hidratată, bine hrănită, care evacuează în mod corespunzător deşeurile şi toxinele poate fi perpetuu înnoită“, care sugerează posibilitatea nemuririi organismelor.
Sperăm să vă fie de folos lectura acestei cărţi minunate. Chiar dacă este scrisă din perspectiva unui savant apusean, cândva spre mijlocul secolului trecut, observaţiile sale cu privire la decăderea societăţilor lipsite de elanul spiritual al rugăciunii sînt astăzi mai actuale ca niciodată.

RUGĂCIUNEA

PREFAŢA AUTORULUI
Nu sînt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun şi utilizez cuvintele în sensul lor obişnuit, iar uneori în sensul lor ştiinţific. Teologilor, le cer să îmi acorde aceeaşi îngăduinţă pe care eu le-aş acorda-o dacă ei ar avea de tratat un subiect din domeniul psihologiei.
Acest mic studiu asupra rugăciunii este sinteza unei vaste cantităţi de observaţii, culese în decursul unei lungi cariere, desfăşurate printre oameni provenind din medii diferite: oameni din Apus sau din Răsărit; bolnavi sau sănătoşi; preoţi catolici, călugări şi călugăriţe din toate ordinele religioase, pastori protestanţi din toate denominaţiile, rabini; medici şi asistenţi medicali – se cuprind aici toate profesiunile şi toate clasele sociale. Pe de altă parte, experienţa mea de medic chirurg şi de fiziolog, studiile de laborator cărora mi-am dedicat ani în şir, mi-au permis să evaluez şi să cuantific anumite efecte curative ale rugăciunii. Eu vorbesc numai despre lucruri pe care le-am verificat sau pe care le-am aflat de la oameni capabili de a face observaţii pertinente şi precise. Am preferat să rămân incomplet, decât să citez fapte insuficient dovedite. Înainte de toate, m-am străduit să rămân pe tărâmul solid al realităţii.
A vorbi despre rugăciune oamenilor moderni pare a fi, la prima vedere, un efort zadarnic. Dar nu este oare, cu toate acestea, indispensabil ca noi să cunoaştem toate activităţile de care sîntem capabili? Căci nu putem evita niciuna dintre aceste activităţi fără grave pericole pentru noi sau pentru urmaşii noştri. Slăbirea sentimentului religios şi a percepţiei spirituale, ca şi anemierea atitudinii morale ni se pare tot atât de dăunătoare ca şi slăbirea inteligenţei. Aceste rânduri se adresează deci tuturor – atât celor credincioşi cât şi celor necredincioşi – deoarece viaţa ne impune, deopotrivă, aceleaşi obligaţii. Ea ne cere să ne comportăm în conformitate cu structura noastră umană. Iată de ce nimeni nu trebuie să ignore cerinţele cele mai subtile ale naturii noastre omeneşti.
INTRODUCERE
Nouă, apusenilor, raţiunea ni se pare a fi mult superioară intuiţiei. Preferinţa noastră se îndreaptă mai mult către inteligenţă decât către sentiment. Ştiinţa înfloreşte, în timp ce religia stagnează. Îl urmăm pe Descartes şi-l părăsim pe Pascal.
În acest sens, căutăm îndeosebi să ne dezvoltăm inteligenţa. Cât despre activităţile spirituale, morale, etice, acestea sînt neglijate aproape complet. Slăbirea acestor activităţi fundamentale face din omul modern o fiinţă oarbă din punct de vedere spiritual. Această infirmitate nu-i permite să fie un bun element constitutiv al societăţii. Putem atribui prăbuşirea civilizaţiei noastre slabei calităţi a individului. De fapt, domeniul spiritual se arată tot atât de necesar reuşitei vieţii ca şi cel intelectual şi cel material.
Este deci necesar să ne stimulăm activităţile intelectuale, care conferă puterea personalităţii noastre. Cel mai ignorat dintre ele este simţul spiritual. Simţul religios se exprimă mai cu seamă prin rugăciune. Rugăciunea este în mod evident un fenomen spiritual. Ori, lumea spirituală nu poate fi investigată prin mijloace ştiinţifice. Cum să dobândim deci o înţelegere reală a rugăciunii? Ştiinţa are, din fericire, ca obiect de studiu totalitatea lumii materiale. Aceasta poate, prin intermediul psihologiei, să fie extinsă până la manifestările spirituale. Vom urmări să lămurim, pe cât posibil, în ce constă fenomenul rugăciunii, tehnica practicării acesteia şi efectele ei, prin observarea sistematică a omului care se roagă.
DEFINIŢIA RUGĂCIUNII
În esenţă, rugăciunea pare să fie o orientare a spiritului uman către substratul esenţial, nematerial al lumii. În general, ea porneşte de la stări cu totul omeneşti: o plângere, un strigăt interior de teamă, de nelinişte, o cerere de ajutor. Uneori, ea devine o contemplare senină a principiului imanent şi transcendent al tuturor lucrurilor. O putem defini, de asemenea, ca fiind o înălţare a sufletului către Dumnezeu, asemenea unui act de dragoste şi de adorare către Cel care este izvorul minunii numită viaţă. Rugăciunea reprezintă, de fapt, efortul omului de a intra în comuniune cu o fiinţă nevăzută, creatoare a tot ce există – înţelepciune supremă, putere şi frumuseţe dumnezeiască, Tată şi Mântuitor al fiecăruia dintre noi. Departe de a fi o simplă recitare de formule mecanice, adevărata rugăciune este o stare mistică, în care conştiinţa este absorbită în Dumnezeu. Această stare nu este de natură mentală, intelectuală. Oamenii simpli îl simt pe Dumnezeu la fel de firesc cum simt căldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este atât de accesibil celui care ştie să iubească, rămâne ascuns celui care nu reuşeşte să-L simtă şi să-Lînţeleagă. Gândirea şi cuvântul nu sunt suficiente atunci când e vorba de a-L descrie. Iată motivul pentru care rugăciunea îşi găseşte cea mai înaltă expresie într-un avânt al dragostei prin labirintul inteligenţei.
TEHNICA RUGĂCIUNII. CUMNE RUGĂM
Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învăţat-o de la misticii creştini, începând cu Sfântul Pavel şi mergând până la Sfântul Benedict, precum şi de la mulţimea apostolilor necunoscuţi, care de douăzeci de veacuri au iniţiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieţii religioase creştine. Dumnezeul lui Platon era inaccesibil în măreţia lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor. Iehova părea să fie un despot, care inspira mai degrabă teroarea decât dragostea. Dimpotrivă, creştinismul L-a apropiat pe Dumnezeu omului; I-a dat o înfăţişare. A făcut din El tatăl nostru, fratele nostru, Mântuitorul nostru. Pentru a ajunge la Dumnezeu, nu mai sînt necesare ritualuri şi sacrificii sângeroase. Tehnica rugăciunii s-a simplificat.
Pentru a ne ruga, trebuie doar să facem efortul de a tinde, de a aspira lăuntric către Dumnezeu. Acest efort trebuie să fie afectiv, emoţional, sufletesc, nu doar mental, intelectual. De exemplu, o meditaţie asupra măreţiei lui Dumnezeu este o rugăciune numai dacă ea este, în acelaşi timp, o expresie a dragostei şi a credinţei. Astfel, rugăciunea făcută după metoda Sfântului catolic La Salle pleacă de la o consideraţie intelectuală pentru a deveni, de îndată, afectivă. Fie rugăciunea scurtă sau lungă, rostită sau numai gândită, ea trebuie să fie asemenea conversaţiei unui copil cu tatăl său. „Ne prezentăm aşa cum suntem“, spunea într-o zi o Soră a Milei, care de treizeci de ani îşi petrecea viaţa în slujba săracilor. De fapt, ne rugăm în acelaşi fel în care iubim, adică din toată fiinţa noastră.
Cât despre forma rugăciunii, aceasta poate porni de la simpla aspiraţie către Dumnezeu şi ajunge până la contemplare, poate porni de la cuvintele simple, rostite de ţăranca oprită înaintea Troiţei aflate la răscrucea drumurilor şi ajunge până la măreţia cântecului de slavă ce răsună sub bolţile Bisericilor. Solemnitatea, măreţia şi frumuseţea omenească nu sînt obligatorii pentru eficienţa rugăciunilor. Puţini oameni au ştiut să se roage cu atâta simplitate ca sfinţii (Sfântul Bernard de Clairvaux este o pildă în acest sens). Nu trebuie să convingem pe cineva pentru a fi mântuiţi. Valoarea rugăciunii se vede după rezultatele ei, aşa că cele mai umile cuvinte de cerere şi de preamărire sînt la fel de bine primite de către Stăpânului tuturor fiinţelor ca şi cele mai frumoase invocări. Formule recitate mecanic sînt numai într-un fel rugăciuni, asemenea flăcării unei lumânări. Chiar aşa neînsufleţită cum pare, ea simbolizează aspiraţia unei fiinţe omeneşti către Dumnezeu.
Ne rugăm, de asemenea prin acţiunile noastre. Sfântul Ludovic de Gonzaga spunea că îndeplinirea datoriei este echivalentă rugăciunii. Modalitatea cea mai bună de intrare în comuniune cu Dumnezeu este, fără îndoială, aceea de a-I îndeplini în totalitate voinţa. „Tatăl nostru Care eşti în Ceruri, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, aşa şi pe Pământ...“ A face voia lui Dumnezeu constă, neîndoielnic, în a asculta de legile vieţii, aşa cum sînt ele înscrise în fiinţa şi în sufletul nostru.
Rugăciunile, care se înalţă către Cer precum se ridică dimineaţa aburul pământului în văzduh, se deosebesc unele de altele, la fel cum se deosebesc între ele persoanele celor care se roagă. Ele constau însă în variaţiuni pe două teme, care sînt mereu aceleaşi – necazul şi dragostea. Este pe deplin legitim să implorăm ajutorul lui Dumnezeu pentru a obţine ceea ce ne este necesar. Cu toate acestea, ar fi absurd să cerem satisfacerea unui simplu capriciu sau obţinerea unui lucru care poate fi dobândit prin propriul nostru efort.
Cererea stăruitoare, insistentă, neabătută este cea care dă rezultate. Cunoaştem cu toţii pilda evanghelică a orbului care, aşezat la marginea drumului, îşi striga păsurile din ce în ce mai tare, cu toate că oamenii încercau să-l facă să tacă. „Credinţa ta te-a mântuit“, i-a spus Isus, care trecea pe acolo. În forma sa cea mai înaltă, rugăciunea încetează să mai fie o cerere. Omul îşi exprimă, dintr-o pornire lăuntrică firească, liberă, recunoştinţa faţă de Stăpânul tuturor lucrurilor, simţind că îl iubeşte, că îi mulţumeşte pentru darurile Sale, că este gata să-I îndeplinească voinţa. Rugăciunea devine, astfel, contemplaţie. Cunosc, din experienţă directă, o situaţie care exemplifică cele spuse mai înainte:
Un ţăran bătrân stătea, retras, în ultima bancă a unei biserici aproape goale. „Ce aştepţi?“, l-a întrebat cineva. „Îl privesc – răspunse, cu tâlc, ţăranul – şi El mă priveşte.“
Valoarea tehnică a unei ştiinţe se măsoară prin rezultatele sale. În acelaşi mod, orice tehnică de rugăciune este bună atunci când reuşeşte să facă legătura între om şi Dumnezeu.
UNDE ŞI CUM SĂ NE RUGĂM
Unde şi cum să ne rugăm? Ne putem ruga oriunde: pe stradă, în automobil, în vagonul unui tren, la birou, la şcoală, în uzină. Dar ne putem ruga şi mai bine pe câmp, în munţi, în păduri sau în singurătatea camerei noastre. Există, de asemenea, rugăciunile liturgice, care se fac în biserică. Dar, oricare ar fi locul rugăciunii, Dumnezeu nu vorbeşte omului decât dacă acesta face linişte deplină în sine însuşi. Liniştea interioară depinde, în acelaşi timp, de starea fizică şi psihică a omului, precum şi de mediul în care acesta se află. Pacea trupului şi a sufletului sînt greu de obţinut într-un mediu confuz, zgomotos precum cel al marilor oraşe moderne. Astăzi este nevoie de locuri de rugăciune, de preferinţă biserici, unde locuitorii oraşelor să poată găsi, măcar pentru o clipă, condiţiile necesare liniştii lor interioare. N-ar fi nici greu şi nici costisitor să fie create insule de pace, primitoare şi frumoase, în tumultul oraşelor. În tăcerea acestor refugii, oamenii ar putea, înălţându-şi gândurile către Dumnezeu, să-şi odihnească trupul şi să-şi destindă spiritul, să-şi liniştească mintea şi să-şi limpezească judecata, pentru a dobândi forţa de a suporta viaţa aspră cu care-i copleşeşte civilizaţia noastră.
Prin faptul că devine obişnuinţă, rugăciunea influenţează caracterul. Trebuie deci să ne rugăm mereu. „Gândeşte-te la Dumnezeu mai des decât respiri“, spunea Epictet. Este absurd să te rogi de dimineaţă, iar în restul zilei să te comporţi ca un barbar. Gândurile şi invocările lăuntrice îl pot menţine mereu pe om în prezenţa lui Dumnezeu. Tot comportamentul va fi, în acest caz, inspirat de rugăciune. Înţeleasă în felul acesta, rugăciunea devine un mod de a trăi.
Image 
EFECTELE RUGĂCIUNII
Rugăciunea este urmată întotdeauna de un rezultat, dacă ea este făcută în mod corect. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără a învăţa ceva“, scrie Emerson. Cu toate acestea, rugăciunea este considerată de oamenii moderni ca fiind un obicei depăşit, primitiv, o superstiţie zadarnică. În realitate, nu cunoaştem aproape deloc efectele ei.
Care sînt cauzele ignoranţei noastre? În primul rând, ne rugăm prea rar. Simţul sacrului este pe cale de dispariţie la oamenii contemporani. După anumite estimări, numărul francezilor care se roagă cu regularitate nu depăşeşte 4 sau 5 la sută din populaţie.
Apoi, rugăciunea este adesea ineficientă deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roagă o fac doar cu gura şi sînt, în realitate egoişti, mincinoşi, orgolioşi, farisei incapabili de credinţă şi de dragoste. În sfârşit, efectele ei, atunci când se produc, ne scapă foarte adesea. Ni se pare că răspunsul la cererile şi la dragostea noastră este dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. Vocea care ne şopteşte acest răspuns este percepută abia ca un murmur în interiorul nostru, şi acela înăbuşit de preocupărilor exterioare şi de zgomotele lumii.
Rezultatele materiale ale rugăciunii sînt şi ele învăluite în mister. Ele sînt confundate, în general, cu alte fenomene. Puţini oameni, chiar şi dintre preoţi, au avut ocazia să le observe în mod exact. Iar medicii, din lipsă de interes, lasă deseori nestudiate cazurile care se află la îndemâna lor. Dealtfel, observatorii sînt adesea derutaţi de faptul că răspunsul la rugăciune este departe de a fi întotdeauna cel aşteptat. De exemplu, este posibil ca cineva care cere să fie vindecat de o boală organică să rămână în continuare bolnav, dar să suferă o inexplicabilă transformare spirituală şi morală.
Totuşi, obişnuinţa rugăciunii, deşi are un caracter de excepţie în ansamblul populaţiei, este relativ frecventă în grupurile rămase credincioase religiei strămoşeşti. În aceste grupuri se mai poate încă studia influenţa rugăciunii. Printre nenumăratele ei efecte, medicul are mai cu seamă ocazia să le observe pe acelea pe care le numim efecte psiho-fiziologice şi curative.
EFECTELE PSIHO-FIZIOLOGICE
Rugăciunea acţionează asupra sufletului şi asupra trupului într-un fel care pare să depindă de calitatea, de intensitatea şi de frecvenţa ei. E uşor de recunoscut care este frecvenţa rugăciunii şi, într-o anumită măsură, intensitatea acesteia. Calitatea ei rămâne însă necunoscută, căci noi nu avem mijloace de măsurare a credinţei şi a capacităţii de dragoste a aproapelui nostru. Cu toate acestea, felul în care trăieşte cel ce se roagă poate să ne lămurească asupra calităţii invocaţiilor pe care le adresează lui Dumnezeu. Chiar şi atunci când constă mai cu seamă în recitarea automată a unor formule, ea exercită un efect asupra comportamentului, întăreşte în acelaşi timp simţul spiritual şi moral. Mediile în care rugăciunea este practicată se caracterizează printr-o persistenţă a sentimentului datoriei şi a răspunderii, printr-un nivel mai scăzut al egoismului şi al urii, prin mai marea bunătate arătată celorlalţi. Pare să fie demonstrat faptul că, la indivizi cu o dezvoltare intelectuală egală, caracterul şi valoarea morală sînt superioare în rândul celor care se roagă, prin comparaţie cu cei care nu se roagă.
Atunci când rugăciunea este rostită cu regularitate, influenţa ei devine evidentă şi este comparabilă cu influenţa binefăcătoare a unor glande cu o funcţionalitate normală. Ea determină un fel de transformare mentală şi organică, care se produce progresiv. S-ar putea putea spune că în conştiinţă se aprinde ceva ca o flacără. Omul îşi vede atunci adevăratul chip. El îşi descoperă egoismul, lăcomia, greşelile de judecată şi orgoliul, care stăteau ascunse în umbră. Omul ajunge să se supună îndatoririlor morale, să caute să dobândească umilinţă; în faţa lui deschizându-se, astfel, Împărăţia Milei. Încetul cu încetul, se instalează o linişte interioară, o armonie spirituală şi morală, o mai mare putere de a îndura sărăcia, bârfa, calomnia, grijile, de a suporta mai pierderea celor dragi, durerea, boala şi moartea. Astfel, medicul care vede un bolnav rugându-se ar trebui să se bucure. Liniştea generată de rugăciune devine un puternic ajutor terapeutic.
Cu toate acestea, rugăciunea nu trebuie să fie asemuită morfinei, căci, odată cu calmul, ea aduce şi o integrare mai bună a activităţilor mentale, un fel de regenerare a personalităţii. Uneori ea generează curajul, imprimă credincioşilor o influenţă deosebită. Seninătatea privirii, liniştea atitudinii, seninătatea comportamentului şi, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morţii, pun în evidenţă prezenţa comorii ascunse în adâncul sufletului. Sub această influenţă binefăcătoare, până şi ignoranţii, retardaţii, îşi folosesc mai bine forţele intelectuale şi morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate şi prin educaţie.
Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de pace sufletească, ce iradiază din ei şi le însoţeşte paşii peste tot. Din păcate, în prezent numărul celor care se roagă corect este foarte redus.
EFECTELE VINDECĂTOARE
În toate timpurile, ceea ce a atras mai cu seamă atenţia oamenilor a fost aspectul efectului vindecător al rugăciunii.
În mediile în care se practică rugăciunea, se vorbeşte şi astăzi, destul de frecvent, despre vindecările obţinute ca efect al cererilor îndreptate către Dumnezeu sau către sfinţii Săi. Dar atunci când este vorba despre boli care pot fi vindecate spontan sau cu ajutorul unei medicaţii obişnuite, este greu de ştiut care a fost adevăratul agent al vindecării. Numai în cazurile în care orice terapie este ineficientă, sau unde aceasta a dat greş, vindecarea se poate atribui rugăciunii. Biroul medical de la Lourdes a adus ştiinţei un mare serviciu demonstrând veridicitatea vindecărilor miraculoase, prin credinţă. Unii bolnavi au fost vindecaţi aproape instantaneu de afecţiuni cum ar fi lupusul feţei, cancerul, infecţiile renale, ulcerul, tuberculoza pulmonară şi osoasă. Fenomenul se produce aproape întotdeauna în acelaşi fel – o durere puternică, apoi senzaţia de vindecare. Într-un timp relativ scurt, simptomele şi leziunile anatomice dispar. Fenomenul se explică printr-o accelerare extremă a proceselor normale de vindecare. O asemenea accelerare n-a fost demonstrată vreodată, până în prezent, de către chirurgi sau fiziologi prin practica lor medicală.
Pentru ca aceste fenomene să se producă nu e necesar ca bolnavul să rostească rugăciuni. La Lourdes s-au vindecat şi copii mici, care nu ştiau încă să vorbească, şi chiar oameni necredincioşi. În preajma lor, însă, acolo, cineva se ruga. Se spune că rugăciunea pe care o face altcineva este întotdeauna mai eficientă decât cea făcută pentru sine. Efectul rugăciunii pare să depindă de intensitatea şi calitatea ei. La Lourdes, minunile sînt mai puţin frecvente acum decât cu 40-50 de ani în urmă. Aceasta pentru că bolnavii nu mai află acolo atmosfera de adâncă reculegere care domnea odinioară. Pelerinii au devenit turişti, iar rugăciunile lor lipsite de suflet sînt neputincioase.
Acestea sunt rezultatele rugăciunii despre care am dobândit o cunoaştere sigură. Pe lângă acestea, mai sunt însă multe altele. Vieţile sfinţilor, chiar ale celor din zilele noastre, relatează multe fapte minunate. Este incontestabil faptul că cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din Ars, de exemplu, sînt adevărate. Ansamblul acestor fenomene ne introduce într-o lume a cărei explorare n-a fost încă începută şi care va fi bogată în surprize. Ceea ce ştim deja în mod cert este că rugăciunea poate produce efecte vizibile. Oricât de ciudat pare acest lucru, noi trebuie să acceptăm ca fiind adevărat faptul că oricine cere, primeşte şi că celui ce bate, i se va deschide.
SEMNIFICAŢIA RUGĂCIUNII
În rezumat, totul se petrece ca un dialog între Dumnezeu şi om. Efectele rugăciunii nu sînt o amăgire. Oricât am vrea, nu putem reduce sentimentul sfinţeniei la spaima pe care omul o încearcă în faţa pericolelor naturale şi-n faţa tainelor universului. Rugăciunea trebuie, însă, considerată un leac, un remediu împotriva fricii de suferinţă, de boală şi de moarte.
Care este, deci semnificaţia, simţământului sfinţeniei, şi ce loc ocupă rugăciunea în viaţa noastră? Acest loc este foarte important. Aproape în toate epocile, oamenii din Apus s-au rugat,iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituţie religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoşii noştri din Evul Mediu au presărat pământul creştinătăţii cu biserici, cu troiţe , cu catedrale şi cu capele gotice. Chiar şi în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalţă câte o clopotniţă. Pelerinii plecaţi din Europa au instaurat civilizaţia apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităţilor, al uzinelor. În decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o nevoie tot atât de frecventă ca şi aceea de a progresa, de a munci, de a construi sau de a iubi. Sentimentul sfinţeniei pare a fi un impuls venit din esenţa intimă a naturii noastre, pare a constitui un impuls fundamental pentru om. Noi am acceptat, din păcate, diminuarea şi, uneori, chiar dispariţia din noi a acestui sentiment atât de important.
Trebuie să ştim că omul nu poate să se comporte după bunul plac al fanteziei sale, fără a risca. Pentru reuşita în viaţă, el trebuie să se conformeze regulilor neschimbătoare care depind de însăşi structura ei. Ne asumăm un mare risc atunci când lăsăm să moară în noi un sentiment esenţial, o activitate fundamentală, fie ea de ordin fiziologic, intelectual sau spiritual. De exemplu, dezvoltarea dizarmonioasă a corpului şi activităţile dezordonate la unii intelectuali sînt tot atât de dăunătoare ca şi degenerarea inteligenţei şi a simţului moral la unii sportivi. Există nenumărate exemple de familii care nu au dat decât copii degeneraţi, ori s-au stins după dispariţia credinţelor ancestrale şi a cultului onoarei. Noi am învăţat, dintr-o aspră experienţă, că, dacă majoritatea elementelor active ale unei societăţi îşi pierde simţul moral şi cel spiritual, aceasta conduce fără îndoială la decăderea completă a acelei naţiuni. Căderea Greciei antice, de pildă, a fost precedată de un fenomen analog. Renunţarea la activitatea spirituală este incompatibilă cu reuşita vieţii.
În practică, activităţile morale şi religioase sînt legate între ele. Simţul moral dispare inevitabil după dispariţia simţului sfinţeniei. Omul nu a reuşit să construiască – aşa cum vroia Socrate – un sistem de morală independent de orice doctrină religioasă. Societăţile în care dispare nevoia de rugăciune sînt sortite degenerării. Iată de ce toţi oamenii „civilizaţi“ – credincioşi şi necredincioşi – trebuie să manifeste interes pentru această importantă problemă a dezvoltării fiecărei activităţi de bază, de care fiinţa omenească este capabilă.
Care este motivul pentru care simţământul sfinţeniei joacă un rol atât de important în reuşita vieţii? Prin ce mecanism acţionează rugăciunea asupra noastră? Aici, părăsim domeniul observaţiei şi intrăm în cel al ipotezei. Ipoteza, chiar cea aparent întâmplătoare, este necesară pentru progresul cunoaşterii. Trebuie să ne amintim, în primul rând, că omul este un tot indivizibil, alcătuit din materie şi din conştiinţă. El se crede independent de mediul său material, adică de univers, de cosmos, dar, în realitate, nu poate trăi rupt de acesta. Omul este legat de mediu prin nevoia neîncetată de a respira şi de a se nutri. Pe de altă parte, fiinţa umană nu constă numai din trup, ci şi din suflet, iar sufletul, cu toate că locuieşte în corpul nostru, se extinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spaţiului şi timpului. Ne este îngăduit să credem că locuim în acelaşi timp în lumea fizică şi într-un mediu intangibil, invizibil, imaterial, având o natură asemănătoare celei ce alcătuieşte conştiinţa, şi de care nu reuşim să ne dispensăm fără daune, tot aşa cum nu reuşim să ne despărţim, fără daune, de universul material şi uman. Acest mediu nu ar fi altul decât Fiinţa imanentă tuturor fiinţelor, care le transcende pe toate – numită Dumnezeu. Am putea, deci, să comparăm simţul sfinţeniei cu nevoia de oxigen, iar rugăciunea ar prezenta o oarecare asemănare cu funcţia respiratorie. Ea ar trebui considerată ca agent al legăturilor naturale între conştiinţă şi mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, ca o funcţie normală a trupului şi a sufletului nostru.
CONCLUZII
În concluzie, simţământul sfinţeniei are, în raport cu celelalte activităţi ale sufletului, o importanţă deosebită, căci el ne pune în legătură cu imensul mister al lumii spirituale.
Prin rugăciune, omul se orientează către Dumnezeu, iar Dumnezeu coboară şi pătrunde în sufletul omului. Rugăciunea este indispensabilă dezvoltării noastre depline.
Nu trebuie să cădem în greşeala de a considera, cu naivitate, rugăciunea ca fiind un act căruia i se dăruiesc cei slabi de minte, cerşetorii sau cei laşi. „Este ruşinos să te rogi“ scria, în mod ruşions, Nietzsche. De fapt, nu este mai ruşinos să te rogi decât să te hrăneşti, decât să bei apă sau decât să respiri.
Omul are nevoie de Dumnezeu tot aşa cum are nevoie de apă şi de aer. Adăugat la intuiţie, la simţul moral, la simţul frumosului şi la lumina inteligenţei, simţul sfinţeniei dă personalităţii deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reuşita vieţii cere dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activităţile noastre fiziologice, intelectuale, afective şi spirituale. Sufletul este, în acelaşi timp, intelecţie şi sentiment.
Trebuie să iubim, deci, frumuseţea ştiinţei cel puţin la fel de mult ca frumuseţea lui Dumnezeu. Îl vom putea, astfel, asculta pe Pascal cu aceeaşi fervoare cu care-l ascultăm pe Descartes.
 

Ai grijă de ochii tăi!

- ca dioptriile tale să nu mai crească -nu vei avea nevoie de o nouă pereche de ochelari cu dioptrii mai mari.
- să tratezi senzaţia de ochi uscaţi şi să renunţi definitiv la lacrimile artificiale.
- să îţi simţi ochii odihniţi chiar dacă petreci ore în şir la calculator.

Hai sa incepi exercitiile, bineinteles fara ochelari sau fara lentile de contact atunci cand folosesti exercitiile:

Exerciţiul 1 : „Joacă Dur Cu Ochii  Tăi”
               Acest prim exerciţiu ajută la vascularizarea musculaturii ochilor tăi. Cu cât muşchii sunt mai irigaţi cu sânge, cu atât aceştia  vor fi mai bine hrăniţi prin nutrienţii aduşi de către sânge. Astfel, muşchii îşi vor recăpăta flexibilitatea de care au nevoie ochii tăi.

               Acest exercţiu are 3 părţi şi efectuează-le fără pauze.

Începe acum, si...

   Ţine ochii închişi, cât de tare poţi, pentru 7 secunde


 
Ţine ochii închişi normal pentru 7 secunde
  Deschide ochii cât de LARG poţi, pentru 7 secunde
        În momentul în care nu mai simţi o eliberare a tensiunii din ochii tăi după cele 7 secunde, repetă exerciţiul pentru 15 secunde.

        Îţi recomand să foloseşti acest exerciţiu seara înainte de somn-astfel eliberezi tensiunea oculară acumulată în timpul zilei-
 şi dimineaţa imediat după ce te trezeşti –eliberezi tensiunea oculară reziduală din ziua anterioară.
        Foloseşte acest exerciţiu de cel putin 2 ori pe zi, când simţi că ochii tăi sunt obosiţi. Este acelaşi lucru ca şi atunci când îţi este sete şi vrei să bei apă; irigarea musculaturii ochilor tăi este primul pas pentru îmbunătăţirea vederii tale.


Exerciţiul 2 : “Opt Puncte”
    Exerciţiu “Opt Puncte” ajută la tonifierea musculaturii ochilor tăi. O musculatură antrenată va permite vederii tale sa fie mai bună.
Repetă acest exerciţiu de măcar 4 ori pe zi, pentru rezultate bune.

Stai drept fără să mişti capul şi priveşte pentru 7 secunde în punctele extreme ale ochiului astfel:


Priveşte în punctul maxim din dreapta pe care îl poţi vedea
Priveşte punctul din colţul din stânga sus a ochiului tău
 
  Priveşte punctul din colţul din dreapta sus a ochiului tău 
Priveşte punctul din colţul din stânga jos a ochiului tău 
Priveşte punctul din colţul din dreapta jos a ochiului tău 
Priveşte în punctul maxim de jos pe care îl poţi vedea 
  Priveşte în punctul maxim de sus pe care îl poţi vedea 
 
Priveşte în punctul maxim din stânga pe care îl poţi vedea

Foloseste zilnic aceste exercitii si vei observa primele semne ale imbunatatirii vederii tale :
      - ca în prima etapă vei avea  uşoare dureri musculare,  apoi atunci când nu porţi ochelarii, oboseala din ochii tăi nu va mai fi prezentă.
         - o altă îmbunătăţire pe care o vei observa, este că vei vedea mai bine cu ochelarii tai.
B. Despre ergonomia vederii la calculator:

În primul r
ând vederea nu scade din cauza calculatorului, ci este o simplă adaptarea a ochilor la mediul de lucru.
Într-un studiu efectuat asupra a doi căţei, ţinuţi 2 luni de zile doar
într-o cutie de 2 metri pătraţi, s-a observat la final că nu se puteau descurca când trebuiau  să fugă după lucruri aflate la distanţă.
 Aşa se întâmplă şi atunci când lucrezi la calculator, pentru că ochii tăi se adaptează pentru distanţe scurteDe asta ochelarii cu protecţie la calculator sunt de prisos.
Aşadar, atunci când lucrezi la calculator mai mult timp, apare oboseala oculară
şi senzaţia de ochi uscaţi.
Acestea fiind doar semne transmise de ochii tăi că sunt supuşi unui “tratament” inpropriu.

Ce să faci pentru a stopa  efectele secundare?

1.       O dat
ă la 10 minute efectuează  o pauză de 10 secunde şi priveşte la cea mai mare distanţă din cameră.
Ideal ar fi să te uiţi pe geam la un corp/obiect viu colorat care îţi place. Astfel  vederea ta nu se va deteriora.
2.       Efectuează exerciţiul de strângerea ochilor pentru 5 secunde, o dată la 20 minute.
3.       Crează un ambient luminos adecvant atunci când lucrezi la PC. Chiar şi în timpul zilei poţi folosi o lampă care să lumineze în spatele monitorului.  În acest mod este creat un ambient odihnitor pentru ochii tăi pentru că în mediul de lucru nu va exista doar o singură sursă de lumină, şi aceea(cea de la monitor) direct în ochii tăi.
Aminteşte-ţi că majoritatea problemelor de sănătate, chiar şi cele de vedere, nu sunt BOLI – sunt doar lipsuri ale alimentaţiei sau ale activităţilor la care este supus corpul tau.

C. Cu fiecare zi cu care vei amana sa iti imbunatatesti vederea, aceasta se va deteriora
si ai sa ajungi sa porti ochelari cu lentile groase, ca "fundul de borcan"....
Astfel vei cheltui mai mult timp, mai multa energie si bani ca sa iti corectezi problemele de vedere.
Foloseste zilnic urmatoarele 5 obiceiuri zilnice  pentru a-ti imbunatati vederea.
Atunci cand folosesti aceste obiceiuri renunta temporar la ochelari sau lentile de contact -
pentru minim 30 minute dupa ce efectuezi aceste obiceiuri.
OBICEIUL1: "Expune-te la lumina solară"
    Expune-te la soare(lumina naturala) în fiecare dimineaţă imediat după ce te trezeşti pentru 5-10 minute.
Acest lucru te va ajuta să ai mai multă energie pentru acea zi. Vei avea energie în acea zi echivalentă unei
cani de cafea - careia îi ştim cu toţii efectele adverse.

Vitamina D este produsă de organism prin expunere la soare. Vitamina D este stâlpul sănătăţii tale.
Prin vitamina D calciul, de care are nevoie intregul organism, se fixează mai bine în organism.
Astfel vei avea şi ochi mai energizaţi şi mai buni. Te va mai ajuta să nu mai fi atât de sensibil la lumina puternică.

Ca să beneficiezi din plin de energia de la soare foloseşte ochelarii de soare doar vara între orele 12-14, în medii
cu reflectii (zapada sau nisip), şi atunci când conduci.
OBICEIUL 2: "Clipeşte cât mai des 
Clipeşte conştient de 10-20 ori la fiecare 5 minute. De fiecare dată când exersezi, clipeşte din ce în ce mai repede.  Acest obicei ajută la eliberarea tensiunii din ochii tăi şi le va permite ochilor tăi să se relaxeze.
În momentul în care clipeşti, doar pleoapa superioară se mişcă, muşchii pleoapelor vor regla glandele lacrimale.
Dacă în timp ce clipeşti vei începe să lăcrimezi, este foarte bine. Lichidul lacrimal va umezi ochii, ii va hrani şi îi va curăţa de praful acumulat în timpul zilei.
OBICEIUL3: "Odihneşte-ţi ochii"
    Peste 70% din informaţiile pe care le captăm zilnic sunt obţinute prin ochi. Chiar dacă nu suntem conştienti în
majoritatea momentelor ce informaţii transmit ochii la creier, ochii sunt foarte folosiţi.
În momentul în care sesizezi cea mai mică prezenţă a oboselii, ţine ochii închişi pentru 10-20 de secunde.
Îţi recomand ca o dată la 10 minute să ţii ochii închişi pentru 10 secunde mai ales daca lucrezi la calculator de mult timp.
Ai să-ţi simţi ochii mult mai relaxaţi şi mult mai odihniţi dacă îţi vei odihni frecvent ochii.
Poţi acoperi ochii cu palmele dacă lumina din mediul tău este prea puternică.Ochii se odihnesc cel mai bine în întuneric total, ca şi atunci când dormi.
Odihneşte-ţi ochii si ei vor avea grijă să vezi bine.
OBICEIUL 4: "Hrăneşteţi organismul cu...apă"
    Apa...cea mai întâlnită substanţă de pe pământ are propietăţi vindecătoare pentru întreg organismul uman.
Ochii tăi sunt umpluţi cu apă -umoare apoasă- care este responsabilă cu aproximativ 15-20% din capacitatea de refracţie a ochiului.
Pentru a păstra rata de refracţie a umoarei apoase, în fiecare dimineaţă când te trezeşti primul lucru pe care să îl faci este să bei jumătate de litru de apă.
Da... jumătate de litru de apă, pentru că întregul tău organism este însetat după o noapte de somn şi trebuie să fie hidratat.
Un factor important este ca globul ocular să fie mereu umed pentru a avea mobilitate de mişcare. Pentru acest lucru sunt responsabile lacrimile.
Îţi recomand să îţi clăteşti ochii oricât de des poţi, mai ales dimineaţa şi seara, cu apă rece şi/sau caldă.
Astfel vei benificia de benificiile terapiei cu apă.
 OBICEIUL 5: "Mişcă-ţi corpul şi ai să vezi bine."
Un studiu efectuat la Universitatea din Columbia, a relevat că efectuarea zilnică a activităţilor sportive ajută la îmbunătăţirea vederii.
Nu trebuie să fii sportiv de performanţă, dar efectuarea zilnică a 10-15 minute de mişcare sunt suficiente pentru eliberarea tensiunii din musculatura oculară.

Mişcarea zilnică pentru un minim de 10 minute pe zi reduce tensiunea oculară cu 20%.
Astfel riscul ca problemele de vedere să apară sunt cu 20% mai mici. În felul acesta şansele de apariţie
a problemelor de ochi sau mai ales a glaucomului sunt mai aproape de nule.
Foloseste aceste obiceiuri simple pentru a-ti imbunatati vederea alaturi de cele 2 exercitii.



Poți să-ți vindeci viața

http://vimeo.com/27678730 Un film despre puterea gândurilor noastre şi paşii spre vindecare fie că vorbim despre cea fizică, emoţională sau spirituală Louise Hay autoarea cărţii ,,Poti sa-ti vindeci viata ,,Aproape orice boală poate fi vindecată prin practicarea atitudinii mentale potrivite.”Louise L. Hay         Poţi să-ţi vindeci viaţa, cartea cea mai bine vândută din lume pe tema autovindecării, a transformat viaţa a milioane de oameni. Foarte mulţi cititori au declarat că această carte le-a modificat definitiv percepţia asupra rolului pe care îl joacă mintea asupra stării de sănătate a corpului fizic şi asupra bunăstării psihice.        În această lucrare inspirată, autoarea de renume mondial Louise L. Hay îşi prezintă viziunea profundă legată de relaţia care există între minte şi corp. Ea explorează constrângerile la care conduc gândurile şi ideile limitative şi ne ajută să înţelegem astfel mai bine cauzele reale ale bolilor şi ale disconfortului.        Plin de idei şi de strategii care şi-au dovedit eficienţa pentru milioane de oameni din întreaga lume, acest ghid practic îţi va schimba în bine, pentru totdeauna, modul de a gândi.Vizionare plăcută!