duminică, 27 octombrie 2013
Sampania....
In fine un medicament miracol: SAMPANIA Acest vin este foarte bogat in saruri minerale: sodiu, calciu, magneziu si mai ales bi-tartrat de potasiu (30 pana la 100 mg/l) - compus care creste tonusul fibrelor musculare netede si striate. El intareste sistola cardiaca. Bogata in fosfor, sampania este un aliment pentru sistemul nervos si un euforizant natural. Sampania este un bactericid recunoscut
duminică, 20 octombrie 2013
UMOR NEGRU......
DESPRE AJUTORUL EUROPEAN PENTRU ROMÂNIA.
A fost odată un ţăran român, sărac şi cinstit. În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări şi nouă tări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeană. Şi zvonul nu era numai zvon, căci văzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, fălindu-se cu darurile acesteia.
Intr-o bună zi şi-a luat toiagul şi a purces la drum. A bătut la poarta palatului şi i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit să şadă şi, fiindcă era peste măsură de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola şi gumă de mestecat. Tăranul a gustat cu măsură din bucate şi, nerăbdator, şi-a spus păsul:
"Mărită Doamnă Uniune, am auzit că faci daruri celor nevoiaşi. Eu am acasă pământ bun, ape limpezi, am şi păduri. Iarna însă-i cam lungă la mine în ţinut, aproape patru-cinci luni pe an. Ca să lucrez bine, aş avea nevoie de o pereche de încălţări. Sunt desculţ şi mi-e frig. Doar atât iţi cer".
Doamna Uniune Europeană l-a măsurat din cap până în picioare şi a rămas cu privirea pironită la degetele acestuia, vineţii, înfrigurate, bătătorite şi prăfuite de drum. Apoi a glăsuit:
"Omule, eşti desculţ şi eu te înţeleg... Dar, tot ce-ţi pot oferi este o bască. Una nouă şi de calitate europeană - Armani. Ţine de frig, de ploaie."
Omul a luat basca, a oftat dezamăgit, a mulţumit şi a făcut calea-ntoarsă zicând:
"Totuşi e doamnă bună. Putea să nu-mi dea nimic".
A trecut iarna şi, din gerurile sale cumplite, omul a ieşit destul de bine, doar cu un deget degerat la picior. Apoi vara a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunându-i păsul vechi:
"Sunt desculţ. O pereche de încălţări mi-ar prinde tare bine".
Doamna l-a privit cu înţelegere, l-a ospătat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască nouă-nouţă.
"Dacă-i degeaba, merită s-o iau", îşi spune la întoarcere ţăranul cel sărac.
Iarna a trecut cu chiu cu vai şi, în afara altui deget de la picior, degerat şi amputat de doctor, omul n-a avut de suferit. A urmat primăvara, vara, iar toamna tăranul şi-a amintit de Doamna cea darnică, pornind iar spre ea, să-şi încerce norocul. Dinaintea acesteia şi-a băut cu poftă paharul de Coca-Cola, ba a mai şi cerut unul, căci începuse să-i placă, dar de întors s-a întors tot cu o bască.
Totuşi nu s-a dat bătut. An după an, a străbătut calea plin de speranţă, primind cu politeţe ştiutul dar. Până într-o iarnă, când zăpezile şi gerurile au fost mai amarnice ca niciodată, picioarele i-au degerat şi doctorul a trebuit să i le amputeze.
Purtat pe braţe de vecini, omul a bătut la poarta Doamnei Uniune, care, iute, şi-a dat seama de trebuinţe, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou şi strălucitor, având douăzeci şi una de viteze şi telecomandă.
Omul a mulţumit, şi întorcându-se în satul său cu maşinăria cea arătoasă a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost călcat de hoţi. Aceştia nu găsiseră mare lucru, dar plecaseră acasă cu saci întregi de băşti. Oameni cu frica de Dumnezeu, îi lăsaseră, totuşi, căruciorul. În prag de iarnă, ţăranul s-a pomenit astfel fără nicio bască.
Aşezat comod în căruciorul său silenţios, a pornit iar cale de nouă munţi şi nouă ţări, s-a înfăţişat Doamnei Uniune şi i-a spus:
"Mărită Doamnă, m-au călcat hoţii şi, acum, la căderea zăpezii, sunt cu capul descoperit. Fii bună şi dă-mi o bască, fiindcă ştiu că ai şi poţi".
Doamna l-a măsurat din cap până la brâu (acolo unde începea căruţul) şi, gânditoare, i-a spus:
"Bade dragă, eu te înţeleg. Dar, tot ce-ţi pot dărui acum este o pereche de încălţări. Apropo, aşa cum te văd, cred că tu nu mai poţi munci. Nu-mi vinzi mie pământul dumitale? Cu banii primiţi ai putea să-ţi cumperi cea mai bună bască!"Cu deosebita consideratiune,UNIUNEA EUROPEANĂ
miercuri, 2 octombrie 2013
Trecerea catre varsta a treia?!
Eu, nu!
tu, nu!
el/ea, nu!
tu, nu!
el/ea, nu!
Peste 2.000 de oameni au participat la un studiu amplu care a avut ca scop descoperirea semnelor care indica trecerea catre
varsta a treia.
Nu bolile de oase, intelepciunea sau experienta de viata sunt hotaratoare in stabilirea reala a varstei pe care o are corpul nostru,
ci micile detalii din viata de zi cu zi, sustin specialistii britanici.
varsta a treia.
Nu bolile de oase, intelepciunea sau experienta de viata sunt hotaratoare in stabilirea reala a varstei pe care o are corpul nostru,
ci micile detalii din viata de zi cu zi, sustin specialistii britanici.
1 Te simti sleit;
2 Gemi cand te apleci;
3 Spui des: "Nu mai e ca pe vremuri";
4 Spui: "Pe vremea mea";
5 Iti cade parul;
6 Nu mai stii melodiile la moda;
7 Iti creste par pe urechi, in nas, sub pleoape;
8 Nu-ti plac iesirile in localuri galagioase;
9 Vorbesti des despre leacuri si articulatii;
2 Gemi cand te apleci;
3 Spui des: "Nu mai e ca pe vremuri";
4 Spui: "Pe vremea mea";
5 Iti cade parul;
6 Nu mai stii melodiile la moda;
7 Iti creste par pe urechi, in nas, sub pleoape;
8 Nu-ti plac iesirile in localuri galagioase;
9 Vorbesti des despre leacuri si articulatii;
10 Uiti numele cunostintelor;
11 Alegi haine si incaltaminte demodate, dar confortabile;
12 Vezi doctorii, politistii, profesorii ca fiind mai tineri ca tine;
13 Adormi uitandu-te la televizor;
14 Ai nevoie de somn dupa-amiaza;
15 Nu intelegi o iota din discutiile tinerilor;
16 Nu te descurci cu tehnologia;
17 Te sperie gandul sa ai un telefon cu ecran tactil;
18 Te plangi intotdeauna de lucruri;
19 Porti ochelarii legati la gat;
20 Nu cunosti nici o trupa muzicala in voga;
11 Alegi haine si incaltaminte demodate, dar confortabile;
12 Vezi doctorii, politistii, profesorii ca fiind mai tineri ca tine;
13 Adormi uitandu-te la televizor;
14 Ai nevoie de somn dupa-amiaza;
15 Nu intelegi o iota din discutiile tinerilor;
16 Nu te descurci cu tehnologia;
17 Te sperie gandul sa ai un telefon cu ecran tactil;
18 Te plangi intotdeauna de lucruri;
19 Porti ochelarii legati la gat;
20 Nu cunosti nici o trupa muzicala in voga;
21 Eviti sa ridici lucruri grele din cauza durerii de spate;
22 Te plangi de "mizeriile" de la televizor;
23 Uiti unde lasi ochelarii, cheile, geanta;
24 Schimbi postul de radio cu muzica moderna;
25 Incepi sa sofezi foarte lent;
26 Preferi sa stai acasa sa joci carti, nu sa mergi in club;
27 Incep sa te pasioneze antichitatile;
28 Nu intelegi de ce colegii tai nu stiu ce sunt alea Mentosan;
29 Incepi sa iti iei papucii de casa la tine cand mergi in vizita;
30 Incepi sa asculti muzica simfonica;
22 Te plangi de "mizeriile" de la televizor;
23 Uiti unde lasi ochelarii, cheile, geanta;
24 Schimbi postul de radio cu muzica moderna;
25 Incepi sa sofezi foarte lent;
26 Preferi sa stai acasa sa joci carti, nu sa mergi in club;
27 Incep sa te pasioneze antichitatile;
28 Nu intelegi de ce colegii tai nu stiu ce sunt alea Mentosan;
29 Incepi sa iti iei papucii de casa la tine cand mergi in vizita;
30 Incepi sa asculti muzica simfonica;
31 Te adoarme un pahar cu vin;
32 Nu iesi din casa fara pulover;
33 Te bucuri sa primesti sosete de lana de Craciun;
34 Nu poti sa slabesti un kilogram in doua zile;
35 Ravnesti des dupa o cana cu ceai;
36 Iti iei ceai sau cafea la pachet;
37 Intri in cluburi cu aceleasi hobby-uri ca tine;
38 Incepe sa te obsedeze gradinaritul;
39 Cheltuiesti mai mult pe tratamente si creme antiriduri;
40 Cheltuiesti bani pe mobila, nu pe iesiri;
32 Nu iesi din casa fara pulover;
33 Te bucuri sa primesti sosete de lana de Craciun;
34 Nu poti sa slabesti un kilogram in doua zile;
35 Ravnesti des dupa o cana cu ceai;
36 Iti iei ceai sau cafea la pachet;
37 Intri in cluburi cu aceleasi hobby-uri ca tine;
38 Incepe sa te obsedeze gradinaritul;
39 Cheltuiesti mai mult pe tratamente si creme antiriduri;
40 Cheltuiesti bani pe mobila, nu pe iesiri;
41 Iti asortezi hainele cu vremea de afara, nu cu moda;
42 Pui obiectele in alte locuri 8 decat cele obisnuite;
43 Incepi sa dai de mancare pasarilor pe pervaz;
44 Te joci puzzle si cuvinte incrucisate;
45 Nu mai faci depasiri cand mergi cu masina in afara orasului;
46 Mergi in concediu rar si cu mancare de acasa;
47 Iti cresc urechile in raport cu fata;
48 Incepi sa ai probleme cu auzul;
49 Bei crema de whisky;
50 Ti se pare normal sa certi oamenii, chiar daca nu e politicos.
42 Pui obiectele in alte locuri 8 decat cele obisnuite;
43 Incepi sa dai de mancare pasarilor pe pervaz;
44 Te joci puzzle si cuvinte incrucisate;
45 Nu mai faci depasiri cand mergi cu masina in afara orasului;
46 Mergi in concediu rar si cu mancare de acasa;
47 Iti cresc urechile in raport cu fata;
48 Incepi sa ai probleme cu auzul;
49 Bei crema de whisky;
50 Ti se pare normal sa certi oamenii, chiar daca nu e politicos.
Reţete naturiste de odinioară
. Consumate crude, seminţele fructelor şi legumelor sînt adevărate medicamente naturiste
Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii, consideraţi cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii, consideraţi cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Micile uzine de medicamente
Pe
vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat
şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în
plante verzi,
seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism.
Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în
combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi
eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite,
deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor
lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara şi remedii
sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau
infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par
uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea,
consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul
extrem de benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este
inclusă în regimurile dietetice.
Seminţe de dovleac pentru inimă
Dietologii
din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul
produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine,
microelemente
şi, mai ales, zinc. Sînt recomandate în lupta cu prostatita,
constipaţia şi balonarea. Sînt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi
rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din
organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele
de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei
pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea
lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă.
În caz de limbrici (viermi intestinali),
se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă
verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe
nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată
doza, apoi se face o clismă. În cosmetică, seminţele
de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se
amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă
omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute. Specialiştii în
medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de
dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi
stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer,
leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă
în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare,
femeilor însărcinate şi copiilor.
Susanul previne osteoporoza
Seminţele
de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea
organismului, se consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe,
cu puţină
apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se
tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă
pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare. Susanul poate înlocui
sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan,
cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în
prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan
închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult
decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu
şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.
Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în
afecţiunile de nutriţie, sînt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută
la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc
sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace. Seminţele de
susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un
conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.
Seminţe de mărar pentru glaucom
În
medicina tradiţională, seminţele de mărar şi-au cîştigat reputaţia de
leac extrem de eficient în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi
insuficienţă
coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de
seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se
strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă,
de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru
artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5 linguri de
seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe
foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2
linguri, cu 30 minute înainte de culcare. Glaucom:
peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă
clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori
pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile,
tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală,
se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din
seminţe de mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi
cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de pîine. Ceaiul din
seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară.
Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sînt un stimulent
şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de mărar se
obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai
fermi.
Expectorant din seminţe de in
Seminţele
de in sînt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor
tubului digestiv şi căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are
proprietăţi
antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi
egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu
mierea ajută la vindecarea rănilor. Pentru conjuctivită: o linguriţă de
seminţe de in se infuzează 15 minute în 50
ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un mucilagiu. Se
strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi.
Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se
leagă într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru
5-7 minute. Un expectorant bun obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de
in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se
beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei.
Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile
şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi
cantitatea de urină acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul
că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea
cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul
arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.
"Bomboanele agricole" combat nicotina
Seminţele
de floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au
multiple întrebuinţări în medicina naturistă. Sînt un remediu de bază în
combaterea
bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc
în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi
hormonale. Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru
dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor
gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare. Se ia o
gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate, şi se suge vreme de 10
minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura
insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin
o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de
colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un
antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă. Sînt recomandate mai
ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul
ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a
reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi
nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.
Seminţele care înlocuiesc insulina
Schinduful
este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip
insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din
care se
beau cîte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în
timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină. Pentru
valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de
patru ori pe zi, înaintea meselor principale.
Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol
rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace.
Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a
mamei. Două linguriţe de pulbere amestecată
cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia. Infuzia de
schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările
masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei musculare. Mai vindecă
şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare
asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia
ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi. În cosmetică, întăreşte
unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească
formele, fără a creşte ţesutul adipos.
Chimen, coriandru şi mac
Se
consideră că seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte
puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva
artritelor, alergiilor,
problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere.
Celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se
prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană
de apă, se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi
se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă. Datorită principiilor sale
active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi
lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este
vermifug. Seminţele se folosesc şi la conservarea
murăturilor, pentru a-i da pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt.
În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi
aromă, cu el se condimentează mîncărurile cu orez şi legume. Infuzia cu
seminţe de chimen este recomandată în guturai.
Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc
colesterolul rău. Este un bun diuretic şi stimulează acţiunea
rinichilor. Siropul din seminţe de mac tratează răceala, iar infuzia
calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi
efect sedativ.
Alte seminţe de leac
-
seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele.
-
seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de mîncare.
-
seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse.
-
pentru
tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care asigură doza
zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de
cianură!
-
seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se amestecă pe partea unde se află dintele bolnav.
-
pentru potenţă, prostată şi
pietre biliare: se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben, 3
linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de albine.
-
seminţele de pepene roşu
pisate, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinchi. Cu
trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile uterine.
-
seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos.
-
seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi fiere.
-
durerile în gît provocate de
răceală se ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii fierte în 250
ml apă. Se bea lichidul fierbinte.
-
pentru îndepărtarea mirosului
de peşte, se fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe de anason
este foarte bun în astm bronşic.
-
seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin iute şi normalizează activitatea hormonală.
-
seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra durerilor de gît.
-
decoctul
din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul bronşitelor, al tusei
cu sînge, al hemoragiilor uterine, şi extern, sub formă de comprese ca
mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în arsuri, iritaţii
ale pielii şi în anghine (gargară).
-
în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brînduşă de toamnă.
-
mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru foarte bogate în calciu.
-
uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci.
-
cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut.
-
seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace.
Sa va fie de leac!!!!!
marți, 1 octombrie 2013
Adevărat sau fals?
ADEVARAT SAU FALS DESPRE CARNE
Carnea fiarta nu ingrasa?
ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert.
Oul fiert tare este indigest?
ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc?
DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric.
Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui?
ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul "nici o masa fara peste", ei bine nu era un slogan comunist.
In spanac gasim mai mult fier decit in carne?
FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.
Carnea nu contine fibre?
ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie.
Carnea e responsabila de guta?
ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar - vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.
Regimul proteic duce la slabire rapida?
ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos.
Cei care vor "muschi" trebuie sa manince carne?
ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului.
Regimul vegetarian este mai sanatos?
FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevarat ca piinea ingrasa?
FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii.
Piinea prajita e mai putin calorica?
FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.
Piinea proaspata "umfla" burta?
ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine "veche" de 1 zi.
Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa?
FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii.
Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii?
FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate.
Mierea este naturala, deci nu ingrasa?
FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului.
Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb?
ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic.
Zaharina este cancerigena?
FALS. Nu a fost demonstrata stiintific aceasta teorie, insa principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatura inalta. Aparitia indulcitorilor sintetici pe baza de aspartam a rezolvat aceasta problema, acestia fiind stabili termic. Fructoza lichida este un alt indulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa?
FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala.
Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi?
ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.
O dieta fara dulciuri duce la depresie?
ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da "starea de bine". Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE
Exista colesterol "bun" si colesterol "rau"?
ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol "rau" a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 200 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea "buna" a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe.
Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol?
FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul "fara colesterol" afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).
Uleiul de masline este mai sanatos?
ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici - acetilcolina.
Margarina este mai sanatoasa decit untul?
FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma "trans" care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi!
Uleiul de peste este sanatos?
ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti.
Alunele si nucile hranesc creierul?
ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim "mai destepti"
Exista alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline, CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE.
Branza nu ingrasa?
FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.
Carnea fiarta nu ingrasa?
ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert.
Oul fiert tare este indigest?
ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc?
DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric.
Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui?
ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul "nici o masa fara peste", ei bine nu era un slogan comunist.
In spanac gasim mai mult fier decit in carne?
FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.
Carnea nu contine fibre?
ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie.
Carnea e responsabila de guta?
ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar - vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.
Regimul proteic duce la slabire rapida?
ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos.
Cei care vor "muschi" trebuie sa manince carne?
ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului.
Regimul vegetarian este mai sanatos?
FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevarat ca piinea ingrasa?
FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii.
Piinea prajita e mai putin calorica?
FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.
Piinea proaspata "umfla" burta?
ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine "veche" de 1 zi.
Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa?
FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii.
Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii?
FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate.
Mierea este naturala, deci nu ingrasa?
FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului.
Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb?
ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic.
Zaharina este cancerigena?
FALS. Nu a fost demonstrata stiintific aceasta teorie, insa principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatura inalta. Aparitia indulcitorilor sintetici pe baza de aspartam a rezolvat aceasta problema, acestia fiind stabili termic. Fructoza lichida este un alt indulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa?
FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala.
Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi?
ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.
O dieta fara dulciuri duce la depresie?
ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da "starea de bine". Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE
Exista colesterol "bun" si colesterol "rau"?
ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol "rau" a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 200 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea "buna" a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe.
Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol?
FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul "fara colesterol" afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).
Uleiul de masline este mai sanatos?
ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici - acetilcolina.
Margarina este mai sanatoasa decit untul?
FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma "trans" care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi!
Uleiul de peste este sanatos?
ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti.
Alunele si nucile hranesc creierul?
ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim "mai destepti"
Exista alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline, CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE.
Branza nu ingrasa?
FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)