Un
imparat a primit doi soimi. Unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a
spus ca refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. Unul dintre
slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de
mancare.
Dupa
ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe creanga,
imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute. Un batran intelept s-a oferit
sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut soimul
zburand de colo-colo.
- Cum ai facut? si-a intrebat supusul
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.
Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare ca sa ne aducem aminte ca putem zbura.
Casa Celor 1000 de oglinzi
Cu
mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa
celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de
acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe
scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si
dand din coada.
Spre
marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi
fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi
1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a
gandit: “Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.
In
acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a
hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre
picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi
uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand
ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat. O
data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc
acolo niciodata”.
Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.
E clar, dar mai avem timp ?
In
prima zi de facultate, profesorul ni s-a prezentat si ne-a dat drept
sarcina sa facem cunostinta cu cineva necunoscut. M-am ridicat sa ma uit
in jur si atunci o mana fragila imi atinse umarul.
Cand m-am intors, am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta.
Spuse: - Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?
Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
- Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta? am intrebat.
- Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii, raspunse ea zambind.
- Hai sa lasam gluma, am reluat.
Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.
- Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul, imi spuse.
Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata.
Ne-am imprietenit pe loc.
Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a
timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
De-a lungul anului, Rose a devenit " mascota " campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.
La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei.
A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
- Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, Lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu.
Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:
- Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam.
Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes.
Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile. Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori.
Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama.
E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani.
Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88.
Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere.
Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii.
Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut.
Numai cei care au regrete se tem de moarte. Si-a incheiat discursul cantand cu avant " Trandafirul ".
Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.
Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani.
La o saptamana dupa absolvire, Rose s-a stins pe tacute in somn.
Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca:
Cand m-am intors, am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta.
Spuse: - Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?
Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
- Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta? am intrebat.
- Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii, raspunse ea zambind.
- Hai sa lasam gluma, am reluat.
Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.
- Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul, imi spuse.
Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata.
Ne-am imprietenit pe loc.
Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a
timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
De-a lungul anului, Rose a devenit " mascota " campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.
La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei.
A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
- Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, Lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu.
Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:
- Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam.
Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes.
Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile. Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori.
Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama.
E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani.
Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88.
Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere.
Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii.
Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut.
Numai cei care au regrete se tem de moarte. Si-a incheiat discursul cantand cu avant " Trandafirul ".
Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.
Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani.
La o saptamana dupa absolvire, Rose s-a stins pe tacute in somn.
Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca:
nu e niciodata prea tarziu sa fii ceea ce vrei sa fii.
SI NU UITATI:
NU POTI ALEGE SA IMBATRANESTI SAU NU;
DAR POTI ALEGE SA EVOLUEZI!
Dupa ce terminati de citit, trimite aceste randuri tuturor prietenilor tai, le va prinde bine, cum cred ca si tie. Iti mai zic…
Sa-ti pastrezi simtul umorului la orice varsta pare sa fie reteta perfecta uneori. Poti alege si tu.
Remember, prietene,
Factorii care distrug fiinta umana sunt:
Politica
fara principii, placerea fara angajament, bogatia fara munca,
inteligenta fara caracter, afacerile fara de morala, stiinta fara
umanitate si rugaciunea fara caritate.
Viata m-a invatat ca:
- lumea este amabila, daca eu sunt amabil;
- ca persoanele sunt triste, daca eu sunt trist;
- ca toti ma iubesc, daca si eu ii iubesc;
- ca toti sunt rai, daca eu ii urasc;
- ca exista fete zambitoare, daca eu le zambesc;
- ca exista fete amarate, daca eu sunt amarat;
- ca lumea este fericita, daca eu sunt fericit;
- ca lumea se supara, daca eu ma supar si ca exista persoane recunoscatoare, daca eu sunt recunoscator.
Viata
este ca o oglinda: daca zambesc, oglinda imi intoarce zambetul.
Atitudinea pe care o am in fata vietii este aceeasi pe care viata o va
lua fata de mine.
PLANETA NU ESTE NUMAI A OAMENILOR!
Unicul
motiv ca sa fii fericit este pentru ca tu hotarasti sa fii fericit.
Dumnezeu este electricitatea, dar becurile suntem noi!
Bucura-te! "Ziua de azi este o zi speciala deci, traieste-o ca atare!"
Doamne-ajuta!
Doamne-ajuta!
